Un guru care se ţine scai

Publicat în Dilema Veche nr. 661 din 20-26 octombrie 2016
Un guru care se ţine scai jpeg

Rar se întîmplă să deschizi televizorul și să nu dai, pe unul dintre posturile TV, de doamna Ecaterina Andronescu. Disciplinată, „purtînd la vedere“ carnetul de membru de partid, fosta ministreasă a Învățămîntului abordează, cu un vocabular „atent selecționat“ și cu emoții reținute, orice fel de subiect i se propune, de la școala românească pînă la economia țării, de la inundații pînă la doctorate. E bine instruită, și în școală, dar și la școala șefilor de partid, bine intenționată, căci intențiile sînt trasate de la centru, și „transparentă“: știi dinainte ce poziție va avea în legătură cu o anumită temă, cu orice temă, fiindcă este exact poziția conturată cu cinci minute mai devreme de liderul formațiunii politice căreia îi aparține. Nici un derapaj, nici o surpriză, nici un falset, nici un echivoc: apără, combate, subliniază, amendează sau aplaudă după manualul ideologic pe baza căruia și-a construit cariera politică.

Este un personaj cu un CV remarcabil: doctorat luat în 1982, specializări la universități din străinătate, funcții importante în conducerea Politehnicii din București, autor al unor zeci de lucrări științifice etc. Ar fi putut fi un profesor bun. Un șef de universitate foarte bun. Dar n a fost să fie: a intrat în politică. Și a devenit doamna de fier a învățămîntului românesc: nimeni nu știe cum, nimeni nu știe de ce, dat fiind că a rămas celebră mai curînd prin deciziile neinspirate, unele de-a dreptul catastrofice, decît prin cele benefice. Dar pare, de mulți ani, un adevărat guru al educației, un guru cumsecade, emotiv, cu răspunsuri predictibile, soporifice, și cu soluții de partid. De fapt, doamna ministru nu are nimic de spus de una singură.

Două sînt secvențele – ceva mai recente – semnificative pentru felul în care doamna Andronescu acționează în calitate de politician. Prima este aceea în care a votat împotriva propunerii ca autoritatea decisivă în materie de retragere a titlurilor doctorale să fie ­CNATDCU. Eventualele probleme trebuie să fie tranșate de fiecare universitate în parte. Argumentele dnei Andronescu par, la prima vedere, rezonabile: școlile de doctorat trebuie responsabilizate, nicăieri în lume nu există un organism deasupra școlilor de doctorat etc.: „Nu e vinovat numai cel care cu teza de doctorat a ajuns într-un anumit derapaj, este în egală măsură vinovată și universitatea care i-a acordat acest titlu și care nu a avut suficiente filtre, în așa fel încît un asemenea derapaj să nu poată să iasă din interiorul universității“ (mă rog, exprimarea corectă nu este tocmai punctul forte al unui inginer chimist). Dar privind la ce se întîmplă pe „piața doctoratelor“, argumentele doamnei Andronescu nu fac nici cît un măr degerat: domnia-sa știe cum arată corupția din învățămînt, îi știe foarte bine pe plagiatori, pe falșii doctori, pe falșii conducători de școli doctorale. (Cu majoritatea celebră a lor este colegă de partid sau de alianță parlamentară.) Mai mult decît atît, le-a fost alături, le-a oblojit onoarea nereperată, le-a cîntat ode de susținere și s-a făcut că nu vede zeci de pagini furate din lucrările altora. „Încrederea totală“ pe care spune că o are în sistemul academic nu este decît o ipocrizie menită să acopere, de fapt, răul profund, impostura la care a luat parte cu sîrg.

A doua secvență este aceea în care doamna profesor, printr-un mișmaș insuficient lămurit de presă și de ea însăși, a reușit să strecoare, într-o lege care privea consilierea profesională a elevilor, un amendament privind organizarea concursurilor de director de școală, amendament care amîna aceste concursuri pentru la vară. După alegeri, evident. Iarăși argumentele de bun-simț au ieșit din pălăria de iluzionist a doamnei Andronescu: concursurile ținute acum, după începerea anului școlar, ar produce mari dezordini la nivelul instituțiilor. Directorii actuali au derogări de la norma didactică curentă, iar reîntoarcerea lor la norma întreagă ar presupune modificări negestionabile în viața școlii. Mai mult: „Învățămîntul, în momentul acesta, nu este politizat, da, pot spune asta fără să îmi fie teamă. Ce trebuie să facă un director, el nu are ce să îi spună liderul politic ce să facă în școală, el are niște competențe tehnice pe care trebuie să le rezolve: să organizeze concursurile, să organizeze evaluările, să își structureze școala. Nu exclud ca unii dintre ei să fie membri în partide“, spune doamna Andronescu într-un interviu la Digi24. Lucrurile stau, în realitate, cu totul alt­fel, iar doamna cu pricina o știe: concursuri pentru ocuparea posturilor de directori de școli și licee nu s-au mai ținut din 2008, ei sînt numiți de inspectorii școlari, care, la rîndul lor, pînă în 2015, au fost numiți de Ministerul Educației, minister controlat politic, evident. Doamna Andronescu nu este o naivă visătoare, preocupată de idealurile școlii românești: directorii trebuie să fie aleși după ce trece guvernul de tehnocrați și, în sfîrșit, vine partidul protector la putere. Ca să știe cu toții de cine „atîrnă“.

Mă întreb, deci, încă o dată, așa cum o fac de atîta amar de vreme: cum de s-a procopsit educația românească cu un asemenea personaj? Cum se poate ca destinele elevilor și studenților noștri să depindă, în asemenea măsură, de un specialist în eschivă și partizanat? 

Maria Iordănescu este psiholog.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Cea mai coruptă țară din UE. România, în top 3
Raportul Transparency International reflectă modul în care este percepută corupția din sectorul public din 180 de state și este făcut prin acordarea de puncte.
image
Un ieşean, obligat să plătească facturile unei case în care nu mai locuieşte de 8 ani
Un bărbat din Iaşi s-a trezit cu o surpriză neplăcută, când a aflat că trebuie să plătească facturile noilor proprietari ai casei în care nu mai locuieşte de opt anI. Acest lucru s-a întâmplat pentru că noii locatari nu au transferaT contractul pe numele lor.
image
Vietnamez filmat la Cluj cum jupoaie un șobolan. „Capturează ilegal și mănâncă tot ce mișcă” VIDEO
Un vietnamez a fost filmat în incinta unei fabrici din Cluj-Napoca pe când jupoaie șobolani. Clujeanul care a făcut publică filmarea susține că acesta face parte dintr-un grup de vietnamezi care vânează și mănâncă tot ce prinde: șobolani, păsări, iepuri.

HIstoria.ro

image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.