Supernanny necalificată

Publicat în Dilema Veche nr. 382 din 9 - 15 iunie 2011
Despre prietenie jpeg

Am stat de vorbă recent cu directoarea unei firme de recrutare în babysitting. S-ar putea crede că în vremuri de criză, cu puţine oferte pe piaţa muncii, ispita unei profesii pentru care, deocamdată, nu se cer diplome sofisticate şi a unui angajament pe termen lung – cel care îşi doreşte o bonă pentru copilul său, o vrea pentru cel puţin un an – ar trebui să aducă lungi şiruri de candidate la uşa firmei. 

Lucrurile stau, din păcate, altfel. Majoritatea celor care-şi doresc un post de babysitter vin la interviul de recrutare în disperare de cauză: caută de lucru în toate domeniile disponibile pe piaţă, de la vînzător, la muncitor pe şantiere sau în fabricile de confecţii, de la menajeră în hoteluri, la barmaniţă în restaurante şi, după multiple respingeri sau ore de muncă neplătite, se hotărăsc să încerce meseria de dădacă. De ce? Cele mai multe răspunsuri se învîrt în jurul aceloraşi argumente: „Dacă n-am găsit altceva…“, „La vîrsta mea nu mă mai angajează nimeni!“,  „Am experienţă, am trei copii mari…“. Jobul de bonă pare unul la îndemîna oricui şi puţine candidate par a înţelege că există diferenţe majore între a creşte un copil din postura de mamă şi a avea în grijă copilul altuia.  

La interviul de recrutare, faţă în faţă doar cu cel de la resurse umane, toate candidatele îşi declară disponibilitatea totală, pe bani puţini: fac ore suplimentare, fac şi un pic de menaj pentru copil, se duc oriunde. Doar să fie clienţii oameni serioşi, copiii să nu fie prea răzgîiaţi, să nu fie jignite şi să li se dea banii la timp. În momentul în care li se prezintă oferta, lucrurile se schimbă: încep cîrcotelile, familia stă prea departe, copilul e prea mic, nu ştiu să gătească aşa sofisticat, iar salariul e prea mic pentru cîte au de făcut. Li se aduce aminte că oferta salarială este cu vreo două milioane mai mare decît cea pe care o primeşte un educator sau un medic începător. Răspunsul vine prompt, cu ţîfna celui care a trecut prin şcoala vieţii şi nu poate fi păcălit cu una, cu două: „Doamnă, eu ştiu ce greu e să creşti un copil. Ştiţi cîte sînt de făcut pe lîngă el? Dacă părinţii vor o bonă bună, să plătească“. Sînt întrebate ce pot oferi în schimbul salariului pe care îl cer: niscaiva cunoştinţe de educaţie, oareşce limbi străine, idei de jocuri sau cîntece pentru copii? Nici vorbă. Răspunsul înfloreşte rapid, fără reţineri, pe buzele candidatei: „Am crescut trei copii, ştiu cum se face. Ştiu să citesc poveşti, să-l învăţ poezii…“ Aşteptările clienţilor sînt reduse drastic de simţul realist al viitoarelor bone: „Dacă fac de mîncare copilului, nu mă pot ocupa şi de temele lui de la grădiniţă“, „ori ies cu el la plimbare, ori îi calc hăinuţele“, „dacă am de făcut piaţa, nu-l mai pot lua de la şcoală“ etc. Angajamentul pe termen lung, cerut de părinţi, este şi el pus sub semnul îndoielii: „Dacă îmi găsesc ceva mai bun, vă spun din timp…“ 

În faţa propunerilor venite din partea firmei de a urma cursuri de formare în meseria de babysitter, obiecţiile curg într-un ritm ameţitor: „n-am nevoie, ştiu“, „ mi-am crescut nepoţii, asta face cît zece cursuri de perfecţionare“, „am trecut prin viaţă, doamnă, ştiu bine cu ce se mănîncă meseria asta“.  Firma de recrutare de care vorbesc face angajări şi pentru servicii de curăţenie la firme sau particulari. Nu de puţine ori li se propune candidatelor cu un profil psihologic şi profesional nepotrivit cu cel al unei bone să facă menaj. Răspunsul este unul greu de comentat: „Nu menaj, e foarte complicat şi cu multe responsabilităţi. Prefer babysitter.“  

Maria Iordănescu este psiholog.

14432651257 2f5a92d0bd k jpg
Pădurea și parcul
Acolo, în pădure, realizezi că tu ești un musafir, primit acolo cu îngăduință, și că este cazul să nu rămînă urme ale trecerii tale.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce urăsc statul român?
Profesorul Aurel Romilă, care a murit recent, spunea că cele mai multe dintre bolile psihice ni se trag de la societatea în care trăim.
p 19 jpg
Mizele vulgarității
O miză a vulgarității ar fi vizibilitatea, tradusă prin „rating” – și e suficient să ne uităm la rețetele emisiunilor de așa-zis divertisment de la televiziunile comerciale românești, pentru a înțelege de ce este atît de mult folosită.
p 20 Sfintul Serafim din Sarov WC jpg
Delir cu complicaţii religioase
Nu e oare de rîs scenariul fantast al „războiului sfînt” împotriva unui Occident care ar ameninţa, cu otrava lui, bastionul rus, refugiu al valorilor tradiţionale?
Theodor Pallady jpeg
Interludiu confesiv
Fetișul desacralizării a devenit atît de tiranic încît nu mai permite nici veracitatea blasfemiei sau defularea ironică.
Zizi și neantul jpeg
Setea
Siropul, de altfel, combinat cu apă de la chiuvetă, era unul din deliciile aleatorii ale copilăriei mele.
p 24 M  Plesu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
Cum ar fi un parteneriat al Poștei și cu HoReCa?
Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?