Singur acasă

Publicat în Dilema Veche nr. 598 din 30 iulie - 5 august 2015
Mîrlanii cu palat jpeg

Cînd aveam norocul să rămîn singură acasă, prin copilărie, sandvişurile zburau primele pe geam, iar pe uşă intrau toţi prietenii mei de pe stradă. Nu ştiu cum naiba funcţiona metabolismul ăla de copil, că nu-mi venea să mănînc mai nimic. Acum, cînd pare că toată mîncarea din lume nu mă poate sătura, îmi pare rău. Era cea mai neagră perioadă pe vremea lui Ceauşescu, cînd nu se găseau de nici unele, cînd ai mei se speteau să ne facă rost de ceva mai acătării de mîncare. Totul zbura pe fereastră în momentul în care rămîneam stăpîna micului apartament din Berceni. 

Pe cînd radiografia tristă a prînzului meu se lăfăia cu maţele la soare în grădina din faţa blocului, în casă, eu şi prietenii mei ne apucam să construim corturi din pături puse pe o masă şi ţinute în loc de dicţionare groase. O întreagă lume de exploratori se năştea acolo, pe covorul persan al mamei. Sau dezgropam din măruntaiele şifonierului pîntecos rochia de mireasă a mamei şi alte cîteva mai împodobite, ca să întemeiem puternice dinastii de prinţese, regine şi ducese boite neîndemînatic pe la gură cu nişte rujuri vechi. Jucam trombon, popa prostu’ şi şeptic. Mîncam orice avea gust de dulce. Coloram guma de mestecat din gură cu mine de creion. Aruncam cu pungi de apă în stradă să-i udăm pe oameni. Dădeam aiurea telefoane, la nimereală, ceream cu familia Muciînceai şi apoi ne prăpădeam de rîs. În lipsa părinţilor, alergam de la un lucru interzis la altul şi ne străduiam să le facem cît mai bine. 

În adolescenţă dădeam petreceri. De data asta şi mîncam. Experimentam reţete. Rămînea casa ca după lăcuste şi vecinii înclinaţi spre pîrîciuni în detaliu. Casa oricui rămînea singur pe la vîrsta liceului devenea un mediu protejat în care puteai asculta muzică foarte tare, te puteai întîlni cu obiectul pasiunii tale şi puteai să bei multă bere sau un lichior leşinător de dulce de cafea. Toată lumea fuma. Mult şi obligatoriu. Se vorbea despre muzică. Se făceau şi se desfăceau cupluri.

Ce faci însă la maturitate, cînd rămîi singur acasă cîteva zile? Cînd îţi pleacă nevasta sau bărbatul din oraş cu vreo treabă altundeva? Păi, să vă zic ce faci. Redevii copil. Senzaţia e cu atît mai glorioasă cu cît ştii că eşti un adult cu salariu care are şi nişte bani la dispoziţie. Începi să faci lucruri pe care nu prea le faci atunci cînd cuplul e complet. Sigur că nu te opreşte nimeni să le faci nici atunci, dar parcă nu-ţi vine. Destrăbălarea la maturitate începe atunci cînd îţi pleacă partenerul, iar tu spargi imediat dieta autoimpusă şi comanzi o pizza cu toate brînzele din lume, pe care o mănînci pe îndelete, ca un porc, cu ochii în televizor la un program stupid, cu rochii de mireasă sau aşa ceva. Bei şi o bere. Te lăţeşti pe toată canapeaua şi eşti stăpînul telecomenzii. Din care oricum nu iese nimic bun: după rochii de mireasă, un

cu unele, Kardashian, nişte femei cu fundul foarte mare, apoi un canal culinar la care te uiţi moleşit şi ţi se face iar foame. Mănînci o găletuşă de îngheţată. Mai că îţi vine să te reapuci de fumat, aşa, de chichi. Nu te uiţi la nici o ştire. 

Nu ştiu exact ce se declanşează în ditamai omul pus în situaţia de a avea timp numai şi numai pentru el. Oricine poate păţi aşa. Nu trebuie să fii neapărat opresat sau nefericit în relaţie, senzaţia de libertate e acolo. În cuplu te simţi nevoit să mănînci mai sănătos. Să cumperi legume şi fructe proaspete. Să fii mai responsabil cu banii. Rămas singur, poţi să ocoleşti larg standul cu broccoli şi să-ţi iei o pungă imensă cu chips-uri cu aromă E2000 de smîntînă şi nişte plicuri cu popcorn unsuros de băgat în microunde. Să-ţi iei o rochie şi o pereche de tenişi roz dintr-un impuls de moment. Să te joci cu orele la calculator nu ştiu ce

stupid. Să uiţi să uzi florile şi să încerci să învii apoi nişte petunii moarte-coapte cu foarte multă apă – degeaba. Ca adult rămas singur, eşti la fel de varză ca un copil. Ce uşurare.  

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM. 

Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.
Jilava Prison jpg
Răutatea și contextul de viață
Oamenii vinovați de ceva rău, cîți or fi ei, provin adeseori din rîndul celor buni.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Labirintul din tufișuri de tuia și-a deschis porțile pentru 78 de nudiști.
Zizi și neantul jpeg
Mentalități din alt film
Avem, oarecum, un obraz mai gros, ne-am învățat, de nevoie, să fim mai puțin sensibili în momente în care, de fapt, ar trebui să fim.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
M-aș muta din București, dar unde?
Mereu am urît cumva Bucureștiul, deși m-am străduit să-l iubesc, iar în ultimii ani, de cînd nu se întrevede nici o schimbare, l-am urît mai mult decît oricînd.
p 19 WC jpg
Ordinea morală a lumii
Ne place sau nu, chiar există și femei care nu vor să aibă copii. Ce se întîmplă dacă le obligi să ducă sarcina la termen și să dea naștere unui copil pe care nu-l doresc?
p 20 jpg jpg
„Cîntarea Cîntărilor” și tandrețea interpretării
În mijlocul unei istorii a poporului lui Dumnezeu aspru judecată, cu căderi și ridicări neîncetate, cu plîngeri și strigăte de speranță, pocăință, credință neclintită și întunecate lepădări stă un cîntec de dragoste care lovește pe cititor chiar în creștetul sufletului și al cărnii.

Adevarul.ro

image
Accesul turiştilor, interzis în Thassos. Pe ce plaje nu se mai poate ajunge
Mai multe restricţii sunt în vigoare pentru turiştii care ajung în Grecia, începând cu data de luni, 8 august. Autorităţile au interzis accesul din cauza riscului de incendiu.
image
Bătaie în tren între un controlor şi un călător fără bilet. Agresorul este căutat de oamenii legii VIDEO
Un controlor de bilete a fost lovit de un pasager fără bilet care a devenit nervos în momentul în care a fost depistat. Totul s-a petrecut într-un tren care circula pe ruta Mangalia - Sibiu.
image
Primele imagini cu muniţia românească  primită de soldaţii ucraineni VIDEO
Site-ul specializat Ukraine Weapons Tracker au prezentat imagini cu ceea ce par a fi obuze de calibrul 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.