Simfonia manelelor

Publicat în Dilema Veche nr. 740 din 26 aprilie – 2 mai 2018
Simfonia manelelor jpeg

Ştiu, ziarele și televiziunile au mestecat zile în șir scandalul iscat la sărbătoarea orașului Pitești: pancarte ca la 23 August, guvernanți euforici aplaudînd lalele și defilări omagiale, oameni entuziasmați sau deprimați de perspectiva revenirii unor vremuri pe care le credeau de mult apuse etc. Știu, deci, că încă un comentariu ar putea părea excesiv. Dar secvența cu pricina mi se pare greu de uitat și greu de trecut cu vederea. Și iată de ce cred asta.

● Da, organizatorii evenimentului au dreptate: fiecare colectivitate are dreptul să își aleagă propriul mod de divertisment, de consolidare a comunității, de exprimare a propriei identități. Orașul Pitești serbează laleaua. Foarte bine. Foarte rău este cînd o sărbătoare comunitară, la care rîzi, cînți și dansezi doar pentru plăcerea de a rîde, cînta și dansa, se transformă într-un spectacol cu dedicație, menit să amuze ștabii „de la centru”. E de prost gust. E prea aproape de anii de tristă amintire.

● Printre cei care au defilat prin fața „înaltelor oficialități” se numărau cadre didactice, persoane cu dizabilități împreună cu însoțitori, părinți, sportivi. Adică exact toți aceia care ar fi trebuit mai degrabă să fie supărați pe doamna prim ministru, dar supărați rău: pentru salarii mici și școli dărăpănate, pentru lipsa medicamentelor și dezastrul din sistemul medical, pentru lipsa asistenților sociali și pentru drumurile făcute la primării ca să dovedești că ești o persoană cu handicap major, pentru manualele lipsă și pentru sălile de sport insalubre. E stupefiant să vezi cum cei care pînă mai ieri amenințau cu greve zgomotoase, la sărbătoarea lalelei s-au dat peste cap, la propriu, să smulgă aplauze de la cei pe care se pregăteau, cu bune motive, să-i ocărască.

● A defilat și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Argeș. Costumată în lalele. Tot prin fața doamnei Viorica Dăncilă și a doamnei Carmen Dan. De ce? Nu știm. (Mă întreb dacă au mai defilat și alte „direcții”: spre exemplu, direcția de buget, finanțe, studii, prognoze, sau cea de amenajare a teritoriului. Mă întreb dacă în fiecare an defilează direcțiile Consiliului Județean.)

● Miniștrii au vorbit la microfon. Din fericire scurt, din nefericire prost și înzorzonat. Citez din discursul doamnei ministru Grațiela Gavrilescu. „Să mai beneficiem în zilele acestea de minunatele raze de soare și de parfumul florilor. Și să uităm de tot ce ne înconjoară, chiar dacă de multe ori lucrurile respective nu sînt tocmai cele mai frumoase.” Noi am uita, dar parcă putem?!

● De fapt, nebunia iscată la Pitești, cu vizite tovărășești, lalele, copii așezați în cap și imn de stat intonat cam cîș seamănă cu nebunia din învățămîntul românesc, ambele iscate de adulţi nepăsători: revenirea la Editura Didactică unică, de stat, după ce ani mulți am visat la o piață liberă și la manuale creative, un ministru al Educației care taie locuri din universități fără să-i treacă prin minte să se consulte cu rectorii instituțiilor superioare, salarii despre care nu știm încă dacă au crescut, au scăzut sau au fost tăiate cu totul, școli despre care nu știm dacă au fost desființate sau mai primesc încă elevi etc.

Ar fi putut fi altfel? Sigur: o sărbătoare simplă, fără temenele și fără sulemeneli, fără figuri impuse și trupuri contorsionate. O petrecere cordială, firească, scutită de protocol „festiv”, de entuziasm factice, de „figuri impuse”. Emotivitatea nu trebuie neapărat să fie neinteligentă, soldățească, lingușitoare. În fond, și stilistica sărbătorii ține de educație. Dar despre ce educație (mai) vorbim? Și despre ce miniștri, despre ce guvernare, despre ce electorat? 

Maria Iordănescu este psiholog.

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

Adevarul.ro

image
Secretele şi costurile unei case ecologice din paie. Este ca pe vremea bunicilor şi are consum de garsonieră
O familie din Botoşani îşi construieşte propria casă eco, din lut şi baloţi de paie, după modelul locuinţelor ţărăneşti de acum un secol. Avantajele sunt nenumărate, spune bărbatul, inclusiv costurile la utilităţi fiind comparabile cu cele ale unei garsoniere.
image
Momentul de glorie în care România a fost pe locul 2 în lume la Olimpiadă, după SUA. De ce a sfidat Ceauşescu Rusia
La Olimpiada  de vară din 1984, din Los Angeles, România a adus acasă 53 de medalii, situându-se pe locul 2 în lume, după SUA. Participarea la evenimentul sportiv a reprezentat o sfidare la adresa Rusiei, care a făcut presiune asupra lui Ceauşescu pentru a boicota evenimentul. Argumentul care l-a convins pe dictator, pe lângă cei 120.000 de dolari primiţi pentru participare, a avut legătură cu contextul economic din ţară.
image
Câmpurile morţii de sub mall-urile din Ploieşti. Descoperire făcută de arheologi
Extinderea municipiului Ploieşti spre comunele Blejoi sau Aricheştii Rahtivani a scos la iveală un veritabil câmp al morţii, care ascunde deopotrivă comori unice, vechi de mii de ani, dar şi informaţii relevante despre o civilizaţie demult apusă.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.