Seriale de ieri, depresii de azi

Publicat în Dilema Veche nr. 809 din 22-28 august 2019
Seriale de ieri, depresii de azi jpeg

Am avut concediu, drept care am reușit, după mulți ani, să cercetez mai cu atenție programele televiziunii naționale.

Prima supriză de care am parte este redifuzarea a trei seriale din anii comunismului: Lumini și umbre, Eroii nu au vîrstă și Pistruiatul. Sînt seriale care au ca personaje principale „bune“ comuniști și ilegaliști, unii chiar la vîrste fragede, și ca personaj negativ „burghezia în descompunere“, după o formulă consacrată în manualele de istorie sau discursurile de dinainte de ’89. Citesc prezentarea filmelor pe site-ul televiziunii: „Romanul cinematografic conceput de către Titus Popovici, care a marcat generații de români la începutul anilor ’80, serialul Lumini și umbre (…) pornit ca o comandă de la partid, în serial s-au regăsit mai multe parabole (sic!) care incriminau regimul comunist: alegerile din 1944, care au apărut ca fiind falsificate, discuțiile despre naționalizarea forțată. Cu mare succes la public, aproape șapte milioane de români așteptau ziua de sîmbătă pentru a urmări destinele cîtorva familii dintr-un orăşel românesc din Transilvania…“ Am văzut, evident, la vremea lui, serialul. Fac parte, deci, din generaţia aşa-zis marcată de serial, dar pot să jur cu mîna pe inimă ca n-am auzit pe nimeni, dar pe absolut nimeni din generaţia mea spunînd: „Viaţa mea s-a schimbat de cînd l-am văzut pe Ilarion Ciobanu în Lumini şi umbre“ sau „Lupta de idei din serial mi-a marcat destinul“. Ştiu destul de bine de ce ne adunam sîmbătă în faţa televizorului: într-un program de emisie care dura două ore, înțesat de emisiuni despre capitalismul rău și realizările mărețe ale partidului comunist, de cîntări ale României și de filme „rupte din viață“ despre bucuria de a munci pe șantierele și ogoarele patriei, filmul Lumini și umbre părea divertismentul însuși: în „lupta de clasă cu elementele dușmănoase“ se mai strecurau o poveste de iubire dintre ilegaliști și fii de boieri, un interior de casă burgheză la care mulți români visau cu ochii deschiși, două-trei personaje pitorești și cîțiva actori buni, care încercau să evite discursul strident politic. Cît despre așa-zisele „parabole“ care ar fi trebuit să devină mărturie pentru disidența celor care au realizat serialul, să fim serioși: cîteva replici-șopîrlițe, autorizate, de altfel, de mai-marii partidului, într-o mare propagandă comunistă.

Despre Eroii nu au vîrstă, citez din prezentarea făcută tot de site-ul televiziunii naționale: „…e un serial de televiziune pentru copii, realizat în 1984, cu scopul de a face «educaţie patriotică» şi portretizînd un grup de tineri care sabotează maşina de război fascistă în timpul evenimentelor din august 1944“. În fapt, o variantă „feminină“ a filmului Pistruiatul, cu mai puțin succes la publicul de ieri și de azi, în care o adolescentă, mînă în mînă cu „largile“ organizații de rezistență comunistă antifascistă, luptă eroic împotriva agresorilor. Din prezentarea filmului reiese clar că pînă și cei care au hotărît redifuzarea lui știu că este un film de propagandă, un film menit să spele pe creier adolescenții telespectatori de atunci. Întrebarea este de ce și pentru cine l-au scos din arhivă. Pe ce „public-țintă“ mizează? Pe adolescenții de azi? Ar fi amuzant. Pe adolescenții de atunci și pe nostalgia maturilor care au devenit? Ar fi halucinant.

Despre Pistruiatul nici nu merită să pomenim. Pare o marotă a tuturor televiziunilor, o rețetă de succes a rating-ului național, un blockbuster al tuturor timpurilor cinematografice românești.

Tot din programul TVR fac parte cîteva emisiuni care au ca personaje principale disidenții anticomuniști, deținuții politici, deportați, casa regală, manevrele criminale ale Securității, torturile din închisorile anilor ’50 și ’60 etc. Adică emisiuni în care eroii din filmele de mai sus devin torționari, iar „adevărurile“ prezentate artistic în filme care „au marcat generații de români“ devin niște falsuri grotești.

Televiziunea națională are opțiuni confuze: cînd îndrăgostită de Sergiu Nicolaescu și de tinerii ilegaliști, cînd de Iuliu Maniu și de Elizabeta Rizea. Cînd visînd la vremurile în care egalitatea și fraternitatea bîntuiau Europa de Est, cînd lăcrimînd la destinul nefericit al regalității din România. Și dacă lucrurile stau așa într-o instituție cu „memorie“ solidă, martoră a tuturor mistificărilor impuse de dictaturi, n-avem a ne mira de „inocența“ generației tinere puse față în față cu istoria.

Cît despre celelalte emisiuni ale TVR, ele merită un articol separat. Căci varza din mintea celor care decid cum să atragă cît mai mulți telespectatori în fața ecranelor este imensă, colorată divers și strepezitor, cu rădăcini adînci în incompetență și ignoranță. 

Maria Iordănescu este psiholog.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate că mai mult decît plimbarea în sine conta acel „împreună”.
p 19 jpg
Cultul virginității
Ideea că virginitatea fizică atestă puritatea și inocența depășește granițele religioase, devenind un construct social și ipocrit prin care unei femei i se anulează calitățile morale în favoarea celor fizice, ajungînd să fie prețuită mai degrabă integritatea trupului decît mintea și sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale creștinismului dovedesc o relație încordată pe care Sfinții Părinți o întrețineau cu rîsul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit în bogăția și autenticitatea sa în ultimul secol, Origen revine de fiecare dată în atenția cititorilor cu o înnoită putere de atracție.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Galați, o candidată a fost surprinsă în timp ce încerca să fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani și era absolventă a unui liceu particular, la frecvenţă redusă.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, într-o vreme când majoritatea coloniilor spaniole din Americi își declaraseră independența sau erau pe cale s-o câștige, președintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poartă numele și care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA și a lumii.