Şcoala noastră cea de toate zilele

Publicat în Dilema Veche nr. 504 din 10-16 octombrie 2013
Dialoguri întrerupte jpeg

În timpul anului şcolar, învăţămîntul românesc pare dominat de o tandră concordie, întreruptă, ici şi colo, de cîte un scandal provocat de violenţe, săli de clasă insalubre sau un drum periculos, de cîţiva kilometri, care trebuie parcurs de elevi către şcoală. În rest, părinţi, dascăli şi copii îşi văd liniştiţi de rutina şcolară.  

Şi totuşi: nemulţumirile părinţilor, mai mult sau mai puţin justificate, la adresa învăţămîntului nostru, răbufnesc din toamnă pînă-n vară. Le aud mai mereu, în cele mai diverse medii: la serviciu, în staţiile de tramvai, în autobuze, în cafenele, părinţii se plîng mocnit de neregulile ivite zi de zi în relaţia cu şcoala. Conducerea şcolii presează părinţii să îşi trimită copiii la orele de religie, învăţătorii trimit părinţilor informări pline de greşeli de ortografie, dascăli cu reputaţie dubioasă se strecoară printre prescrpţiile nevolnice ale regulamentelor de ordine interioară sau chiar printre legile permisive ale statului, cadourile devin cvasiobligatorii la materiile aşa-zis importante, manualele conţin enunţuri indescifrabile chiar şi pentru un doctorand, vînzările de manuale şi de culegeri „obligatorii“ ating, pe alocuri, cifre miraculoase, materiile opţionale nu se fac după opţiunile elevilor sau ale părinţilor, ci după nevoile de salariu ale cîte unui profesor rămas „fără catedră“, metodele de predare sînt, în fapt, un lung monolog didactic, ţinut cu faţa la tablă, din care copiii nu pricep mai nimic etc. Părinţii au zeci de motive să fie nemulţumiţi de ceea ce se întîmplă în instituţiile destinate educaţiei.  

Le ascult nemulţumirile şi mă întreb, de fapt, ce şanse au ca să le rezolve. În principiu, regulamentele emise de Ministerul Educaţiei dau părinţilor posibilitatea să reclame neregulile, abuzurile, neprofesionalismul cadrelor didactice. Ei pot face reclamaţii la conducerea instituţiei, la inspectorate şi, mai apoi, la Minister. De ce nu reclamă? Motivele par destul de solide: teamă, lehamite, neputinţă. Părinţii se tem că războiul cu învăţămîntul nu se duce numai între adulţi: într-un fel sau altul, copiii vor fi sancţionaţi pentru accesele de revoltă ale celor mari. În plus, sînt aşa de multe neregulile din şcoli, licee, facultăţi, că ele îl copleşesc pînă şi pe cel mai perseverent şi mai de bună-credinţă adult îngrijorat de soarta copilului său. Părinţii se simt neputincioşi în faţa structurii oţelite a sistemului de învăţămînt: cadrele didactice nu pot fi sancţionate decît cu mare greutate, după nesfîrşite anchete sterpe.  

Ce sfat poţi să-i dai, în atare condiţii, unui părinte nemulţumit de serviciile oferite de sistemul şcolar de stat? Cîte de departe îi poţi spune că poate să meargă cu revolta lui, cînd ştii că motivele invocate pentru tăcerea sa sînt cît se poate de verosimile? Şi totuşi, între puţinele soluţii de a rezolva, cu paşi mici, problemele şcolii româneşti, cred că este şi aceea ca părinţii să oblige instituţiile de învăţămînt să menţină minime standarde profesionale şi morale. Cred că nemulţumirile spuse pe un ton cuviincios şi cu argumente raţionale pot schimba fie şi un mărunt comportament negativ. Pot împiedica tentaţiile unui abuz de autoritate. Pot obliga conducerea unei şcoli sau dascălul la un contact mai adecvat cu elevul său. 

Părinţii nemulţumiţi de şcoala românească ar putea grăbi paşii către reformarea ei. Cu condiţia ca nemulţumirile lor să treacă de la stadiul dezamăgirii, la cel al întrebării: „Avem un învăţămînt prost, cum procedăm? Ce ne revine nouă în efortul de a îmbunătăţi lucrurile? Cum putem deveni vizibili şi incomozi pentru sistem?“

Maria Iordănescu este psiholog.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Am cîntat Go West la Moscova
Îmi tot fuge gîndul la fata deloc înaltă din Ucraina, care m-a oprit zîmbind pe holul Teatrului Bolșoi și mi-a făcut poze în timp ce imitam balerinele. Sper că va dansa toată viața, așa cum a visat.
Zizi și neantul jpeg
Balonzaid
Odată intrată în grupul de școlari și protejată de el, din potențială Scufiță Roșie deveneai pitic.
965 18 Adina jpeg
Pisicile și oamenii lor
Așadar sînt foarte mulți oameni care se adună în jurul acestor pisici ale nimănui – de la cei cărora „li se face milă”, ca mie, și se îndură să adopte, la donatori, la oengiști și la doctori.
965 19 Stela jpg
„Vizitatorii vin la MARe ca să se simtă bine, nu ca să își îndeplinească o îndatorire” – interviu cu Erwin KESSLER, directorul MARe/Muzeul de Artă Recentă –
Vizitatorii vin la MARe ca să se simtă bine, nu ca să își îndeplinească o îndatorire, o corvoadă culturală, din spectrul instruirii obligatorii.
p 20 WC jpg
Despre Marin Tarangul: cum începe lectura
Despre Marin Tarangul a scris Andrei Pleșu două propoziții care m-au făcut să nu mă las pînă nu îl citesc în întregime.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Francisc și Clara
Într-o istorie a prieteniilor spirituale, Francisc și Clara au o întîietate necontestată.
640px Bucharest city jpg
Zgomotul curățeniei
Dacă ne uităm în Planul de acțiune pentru aglomerarea București disponibil pe versiunea veche a site-ului Primăriei Municipiului București, observăm că măsurile sînt direcționate către zgomotul generat de traficul rutier, feroviar (tren, tramvai), aeroportuar și industrial.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O cercetătoare vorbește despre emoțiile animalelor și spune că cimpanzeii sînt capabili să se împace după ce au avut o dispută. Asta schimbă cu totul perspectiva asupra semenilor noștri care rămîn supărați ca văcarul pe sat.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.

Adevarul.ro

Adrian Câciu FOTO Mediafax
Câciu, despre creșterea impozitelor pe locuinţe: „Nu va avea efect asupra persoanelor cu venituri mici”
Senatorii PSD şi PNL au depus un amendament la Ordonanţa 16/2022, care are în vedere o actualizare a grilei privind impozitul pe proprietate, a transmis ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.
Qatar
Mondialul din Qatar, boicotat: Parisul ia o decizie dură în privința meciurilor. „Asistăm la un dezastru umanitar“
Primul Mondial găzduit de Orientul Mijlociu e o competiție extrem de „pătată“.
Angelina Jolie si Brad Pitt FOTO Getty Images jpg
Angelina Jolie îl acuză pe Brad Pitt de abuz: „A apucat-o de cap și a scuturat-o”
Într-un proces privind o cramă franceză pe care cei doi au cumpărat-o, Angelina Jolie spune că Brad Pitt a apucat-o de cap și a atacat doi dintre copiii lor în timpul călătoriei din 2016.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.