Roluri de copii, plăceri de adulţi

Publicat în Dilema Veche nr. 452 din 11-17 octombrie 2012
Bucurii uitate jpeg

Un film, difuzat la ora 7 seara, pe unul dintre cele mai importante canale de televiziune: două familii petrec împreună Crăciunul, la o cabană. Copiii lor, cu vîrste cuprinse între 4 şi 12 ani, devin peste noapte criminali în serie. Sînt prezentate, în detalii greu de privit, monstruoase, felul în care părinţii mor, răpuşi de mîinile însîngerate ale propriilor fii, torturile prin care trec, spaima în faţa privirilor reci, ucigătoare, ale copiilor. Un băieţel de 4-5 ani este înfipt de propriul părinte în nişte geamuri sparte. O fetiţă de 10 ani îşi torturează mama rănită. Unul dintre taţi este aruncat de copii între lamele unei maşini de curăţat zăpada.

Este, evident, un film pentru adulţi. Un film făcut pentru delectarea iubitorilor – maturi! – de thrillere, în care copiii joacă roluri de mici psihopaţi. Şi nu e singurul exemplu în care copiii sînt puşi să-i delecteze într-un mod inadmisibil pe adulţi. Sînt nenumărate producţii cinematografice în care copiii interpretează, lung şi sfîşietor, roluri irespirabile: vampiri sau exorcizaţi, muribunzi cu feţe cianozate, înconjuraţi de aparate de resuscitare şi de feţe dramatice, victime ale violurilor sau ale bătăilor adulţilor, sau abuzatori, la rîndul lor, ai celor mai slabi ca ei. Copiii povestesc, artistic, cum au fost chinuiţi, cum, cînd şi unde au fost mîngîiaţi erotic de cei mai mari, ce răni îngrozitoare le-au fost provocate, rostesc replici „înţelepte“, care dau fiori reci, despre moarte şi viaţă. Toate, spun încă o dată, în filme rezervate adulţilor. Copiii actori învaţă de mici să „trăiască“, să interpreteze magistral experienţe crîncene, care, în viaţa de zi cu zi, dau coşmaruri oricărui părinte sănătos la cap. Copiii telespectatori sînt, în cel mai bun caz, invitaţi la culcare.

Sînt cazuri excepţionale? Nici vorbă: copiii sînt puşi, zilnic, să mănînce mezeluri, margarină sau sucuri, în reclame care să ne convingă pe noi, adulţii, că sînt alimente benefice, să îngrijească mame bolnave, în publicitatea făcută medicamentelor, să alerge prin noroi, în cea făcută detergenţilor. Au fost difuzate nenumărate reportaje în care părinţii îşi risipeau economiile de-o viaţă în goana de la o agenţie de publicitate la alta, cu copiii pe post de viitoare vedete de televiziune. Copii care, dacă au „norocul“ să fie selecţionaţi, sînt puşi ore întregi „să dea bine“ în faţa camerelor de filmat.

În vremea în care lucram într-o organizaţie de protecţie a copiilor, un sponsor important a făcut o donaţie generoasă: cîteva aparate electrocasnice. Ne-a luat mult timp să-l convingem că, în schimbul lor, copiii nu sînt obligaţi să participe la lungi sesiuni foto, atîrnaţi de frigiderele cu pricina sau de cuptoarele cu microunde. În final, sponsorii au fost răsplătiţi cu un spectacol de balet şi colinde intepretat de beneficiarii minori.

Programele de la televizor sînt pline de spectacole ale copiilor, în care aceştia sînt îmbrăcaţi ca un pom de Crăciun, machiaţi ca nişte cocote, puşi să interpreteze languros melodii de dragoste şi ură, pentru un zîmbet înduioşat de adult telespectator.

În această inflaţie de chipuri inocente folosite în scop comercial, campaniile umanitare, în care sînt prezentate destinele cu adevărat dramatice ale unor copii, abia de-şi mai ating scopul. 

Maria Iordănescu este psiholog. 

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Preparația Coroiești Vulcan Foto Daniel Guță (2) jpg
Preparația Coroiești, distrusă în timp record. A fost „perla” industriei miniere din România VIDEO
Preparația Coroiești a fost una dintre construcțiile emblematice ale Văii Jiului, fiind considerată o „perlă” a industriei miniere. Închisă de câțiva ani, a fost lăsată pradă hoților de fier vechi.
comisia europeana
Venit minim adecvat: Comisia cere statelor membre să ajute gospodăriile să reducă sărăcia
CE cere statelor membre să ajute gospodăriile să reducă sărăcia, prin stimulente financiare acordate chiar și în schimbul unor prestații în natură, ceea ce ar promova ocuparea forței de muncă.
Simona Halep si Patrick Mouratoglou FOTO Profimedia
Simona Halep, mesaj emoționant de la Patrick Mouratoglou. Sportiva a împlinit 31 de ani
Jucătoarea de tenis a trecut prin momente mai dificile în ultima lună, după ce s-a despărțit de Toni Iuruc și s-a operat la nas. Recent, „Simo” a anunțat că nu va mai juca deloc tenis în acest an.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.