Reincriminarea calomniei şi a insultei - interviu cu Ioana AVĂDANI

Publicat în Dilema Veche nr. 530 din 10-16 aprilie 2014
Reincriminarea calomniei şi a insultei   interviu cu Ioana AVĂDANI jpeg

În ultima vreme s-a tot adus în discuţie libertatea presei în România, un subiect alimentat din plin şi de ecourile dezbaterilor despre reincriminarea insultei şi a calomniei, dar şi de recentul raport al organizaţiei Reporters sans Frontières, raport despre care presa a scris, accentuînd nu numai că România a alunecat trei poziţii în clasamentul modial al libertăţii presei, dar şi că ne-am situat „după Papua Noua Guinee“. Ca să aflăm care este, de fapt, situaţia libertăţii presei în ţara noastră, am cerut opinia specialiştilor în acest domeniu, discutînd cu Ioana Avădani, director al Centrului pentru Jurnalism Independent.

Acum cîteva săptămîni, ziarele au „vuit“ de ştirea că România a alunecat trei poziţii în clasamentul mondial al libertăţii presei, clasament realizat de către organizaţia franceză Reporters sans Frontières. Ce înseamnă acest clasament şi ce înseamnă această alunecare?

Teoretic, pot spune că există o problemă cu aceste clasamente, care pot fi, uneori, înşelătoare. În primul rînd, din simplul motiv că ţările sînt puse în ordine alfabetică, drept pentru care, chiar dacă ar avea acelaşi punctaj, România va fi, logic, după Papua Noua Guinee, şi toată lumea se va înflăcăra şi va da ochii peste cap spunînd: „Vai, unde am ajuns!“ La fel, s-a spus şi că România, deşi se clasează după Papua Noua Guinee, se află înaintea Statelor Unite. Pare o situaţie paradoxală.

Vorbind punctual, într-adevăr, de data aceasta, Papua Noua Guinee a avut un punctaj mai bun ca noi. Dar aici intervine cea de-a doua latură discutabilă a acurateţii clasamentului: o ţară poate cădea o poziţie, dar nu neapărat pentru că s-a întîmplat ceva negativ în peisajul libertăţii de exprimare, ci pentru că altă ţară a făcut progrese mai mari, cît timp cealaltă a stagnat. Iar stagnarea nu este neapărat o vină, nu înseamnă neapărat că acea ţară a involuat, ci înseamnă, pur şi simplu, că alţii au făcut nişte paşi în plus.

Relevantă în aceste clasamente – şi ceea ce ar trebui să intereseze de fapt –, este diferenţa de punctaj de la an la an. Şi, cînd această diferenţă este în defavoarea libertăţii de expresie, atunci avem într-adevăr o problemă.

În cazul României a existat şi o diferenţă de punctaj?

De data aceasta, da, a existat. Iar asta înseamnă că, într-adevăr, în România am avut de-a face, anul trecut, cu o reală scădere a calităţii libertăţii presei. În mod evident, cauza acestei scăderi este legată de cîteva demersuri legislative care au avut loc în ultima perioadă, în ţara noastră. Vorbim, bineînţeles, despre reincrimarea insultei şi a calomniei, şi de modul în care autorităţile au reacţionat şi reacţionează la atacurile împotriva ziariştilor.

Ce înseamnă, pînă la urmă, reincrimarea insultei şi a calomniei?

Trebuie să facem un scurt rezumat. Insulta şi calomnia au fost scoase din Codul Penal în iulie 2006. Este vorba despre articolele 205 şi 206. Insulta înseamnă opinie, calomnia înseamnă a face afirmaţii care privesc faptele unei persoane. Deci, dacă îi spui cuiva că este „un bou“, asta ar intra la articolul 205, iar dacă spui despre cineva că „a furat“ este o afirmaţie care ar intra sub incidenţa articolului 206.

În ianuarie 2007, la trei săptămîni după ce am intrat în Uniunea Europeană, Curtea Constituţională a declarat că abrogarea acelor articole în 2006 a fost neconstituţională şi a recomandat revenirea la textele iniţiale ale articolelor. Şi de aici, lucrurile au devenit tulburi.

O şcoală de gîndire a considerat că, odată abrogate, articolele nu pot fi aduse la viaţă decît printr-un demers pozitiv al Parlamentului (Parlamentul trebuie să adopte o lege care să reintroducă cele două articole în forma sugerată de Curtea Constituţională în Codul Penal – pentru că nimeni nu are dreptul să introducă articole în lege, decît Parlamentul); altă şcoală de gîndire a susţinut că, de vreme ce abrogarea a fost ilegală, ea nici nu s-a produs – deci articolele ar fi fost încă în vigoare.

Aşa că am avut o perioadă de timp în care unii judecători au considerat că articolele 205 şi 206 sînt abrogate, alţii au considerat că ele sînt în vigoare.

În urma acestor diferenţe de opinie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis o interpretare în baza căreia cele două articole sînt considerate, în mod evident, abrogate, aşteptîndu-se decizia Parlamentului de reincludere. Această decizie a venit la sfîrşitul anului trecut, articolele fiind reintroduse în Codul Penal, însă acest Cod Penal şi-a dat obştescul sfîrşit cîteva luni mai tîrziu, la 1 februarie 2014. Practic, aceste două articole au fost reintroduse, dar doar pentru două luni.

Cu alte cuvinte, insulta şi calomnia nu mai sînt pedepsite penal?

În momentul de faţă nu mai avem nici o discuţie în ceea ce priveşte insulta şi calomnia ca delicte penale, pentru că în noul Cod Penal nu se mai face vorbire despre aceste fapte. Dar avem încă acea decizie a Curţii Constituţionale din 2007, care spune că abrogarea iniţială a acelor articole a fost neconstituţională pentru că „demnitatea umană este o valoare mult prea înaltă în statul român ca să nu beneficieze de protecţie penală“ – protecţia civilă fiind considerată insuficientă. În baza acelei decizii, cineva ar putea ataca actualul Cod Penal, pe motiv că este neconstituţional şi ar putea propune reintroducerea unor articole similare. Deci, deşi din punct de vedere legal, situaţia este foarte clară, nu mai avem pedepse penale pentru insultă şi calomnie; din punct de vedere doctrinar, pluteşte încă, precum o ceaţă, un potenţial pericol.

Care este situaţia în alte ţări ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte incriminarea penală a insultei şi a calomniei?

În mod paradoxal, ţările care au tradiţia unei democraţii mai vechi au pedepse de natură penală pentru insultă şi calomnie. Dar nu sînt aplicate. Noi ne tot comparăm cu Franţa, ţară cu o Lege a presei care datează de la 1870. Dacă acela este modelul nostru de democraţie, ne putem compara în continuare cu acea lege. Standardele internaţionale modernizate spun că nici o faptă relativă la declaraţiile cuiva nu ar trebui să fie pedepsită penal, adică nu ar trebui să faci puşcărie sau să ai cazier pentru că ai afirmat ceva. Intri la puşcărie pentru ceea ce faci, nu pentru ceea ce spui. Acestea au fost şi argumentele noastre în perioada în care ne luptam pentru dezincriminarea insultei şi a calomniei şi acestea sînt şi argumentele pe care încercăm să le promovăm acum, cînd vorbim despre alte articole din noul Cod Penal, care aduc o posibilă atingere libertăţii de exprimare, cum ar fi, de exemplu, influenţarea sau intimidarea judecătorului.

Totuşi, în România, majoritatea crede că presa este „prea slobodă la gură“. Azi, oricine poate spune orice şi nu i se întîmplă nimic, ba, mai mult, reuşeşte să discrediteze prin calomnie. O asemenea lege penală nu ar stabili nişte limite ale decenţei?

Nu. Categoric, nu. Nici o lege nu poate împiedica pe cineva să vorbească. Poate pedepsi faptele cuiva care spune sau face ceva. Nu există o lege care să spună să nu ucizi, dar există pedepse pentru cine ucide. Legea nu interzice în principiu, ci sancţionează faptele antisociale. Avem suficiente prevederi în cadrul legislativ actual care să permită persoanelor lezate să găsească reparaţii morale şi materiale. Dar, deşi există asemenea legi, am constatat – Centrul pentru Jurnalism Independent a avut chiar un proiect cu această temă – că aceste instrumente nu sînt utilizate. Iar una dintre cele mai bizare motivări este fatalitatea de tipul „doar ştiţi cum funcţionează justiţia în România“. Şi atunci stai şi te întrebi de ce mai e nevoie de o lege, dacă sînt nemulţumit de modul în care funcţionează întregul aparat de justiţie? O lege care să ceară aplicarea unei alte legi mi se pare de un absurd kafkian.

Chiar şi teoretic, nu credeţi că o înăsprire a pedepsei i-ar descuraja pe posibilii atacatori?

Mă îndoiesc că ar avea vreun efect asupra acelora care şi-au făcut un mod de lucru din încălcarea demnităţii umane. În mod paradoxal, un alt element, pe care l-am observat dintr-un studiu al CJI, este că cei mai virulenţi vectori ai acestui gen de hate speech nu sînt atacaţi tocmai pentru că sînt consideraţi a fi „puternici“; în schimb, reincriminarea insultei şi a calomniei ar fi utilizată împotriva jurnaliştilor sau a persoanelor care nu se bucură de protecţia unei mari companii de presă. Chiar şi instrumentarul pe care îl avem este folosit mai degrabă ca instrument de intimidare pentru libertatea de exprimare, decît pentru reparaţii ale demnităţii umane.

Vorbind despre demnitatea umană şi libertatea presei, cît de liberă este presa azi în România?

Presa este atît de liberă cît vrea ea să fie. Dacă ne uităm la efectele pe care le-au avut sancţiunile CNA-ului asupra televiziunilor, ne dăm seama că ele sînt total nesemnificative. Presa din România este liberă, dar nu şi independentă. Prin independenţă înţeleg acea stare în care deciziile editoriale sînt luate de către corpul editorial. Evident că orice companie de presă are nişte patroni care pot decide politica editorială – este perfect legitim. Pentru aplicarea acestei politici, angajezi un director, iar pentru elaborarea conţinutului, angajezi un redactor-şef, care să lucreze cu ziariştii. Însă, în momentul în care patronatul sau oricine din afara redacţiei impune un articol, mediul de independenţă nu mai este sigur. Iar ceea ce observăm foarte clar în România este înrădăcinarea ideii că „cine plăteşte comandă muzica“. Şi, din păcate, nu numai patronii consideră asta, dar şi jurnaliştii, şi publicul. 

a consemnat Stela GIURGEANU 

Acest articol face parte din Proiectul „Safety Net for European Journalists“ (http://www.balcanicaucaso.org/) şi a fost realizat cu ajutorul Uniunii Europene. Conţinutul acestui articol intră sub responsabilitatea Osservatorio Balcani e Caucaso şi Dilema veche, şi nu trebuie considerat că ar reflecta în vreun fel opiniile Uniunii Europene.

imagine principala jpg
De la filmele clasice cu scene de cazinou la sloturi online care împrumută teme și efecte cinematografice
Casino (1995), Rain Man (1988), Ocean's Eleven (2001), Casino Royale (2006) și The Hangover (2009) sunt doar câteva dintre producțiile de cinema celebre care au prezentat scene emblematice din sectorul cazinourilor.
alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.

Parteneri

Russell Brand jpg
Russell Brand riscă să fie transferat într-un penitenciar mai dur. Actorul ar putea pierde privilegiile din închisoare sau dreptul la vizite
Russell Brand ar putea pierde regimul de detenție mai permisiv de care beneficiază în prezent, în urma unei anchete declanșate de mesajul video în care a negat acuzațiile pentru care a fost condamnat.
image png
Ce să NU faci în timpul unui cutremur. Tudor Ciuhodaru avertizează asupra unei greșeli fatale. Orașul unde un seism major ar putea provoca peste 3.400 de victime
Medicul Tudor Ciuhodaru a publicat un ghid de comportament în caz de cutremur, după seismul de 5,7 grade produs în noaptea de marți spre miercuri în zona Vrancea și a atras atenția asupra vulnerabilităților existente în marile orașe.
Camera Deputatilor FB jpg
George Simion și Oana Țoiu, schimb dur de replici în Parlament. Acuzații despre Rusia și dronele din România
Dezbaterile din Parlament pe tema securității în Marea Neagră s-au transformat într-un schimb de replici între reprezentanții USR și AUR, după ce deputata SOS Verginia Vedinaș a contestat descrierea regiunii drept „cea mai periculoasă din lume”.
image png
Gabriela Cristea „s-a luptat” cu o rețetă asiatică acasă. Cum i-au ieșit noodles-urile cu ciuperci chinezești și legume: „Nu m-am lăsat”
Gabriela Cristea le-a arătat urmăritorilor săi din mediul online una dintre cele mai recente provocări culinare pe care și-a propus-o. Vedeta a pregătit o porție generoasă de noodles cu legume, ciuperci chinezești și sosuri asiatice, recunoscând încă de la început că nu era sigură pe ea.
banner cutremur 2 jpg
Vedeta care a făcut atac de panică, la cutremur: „Am zis că mor!” Cum s-a resimțit în Constanța și în Tulcea: „Se mișcau dulapurile”
Vedeta care a făcut atac de panică, la cutremur: „Am zis că mor!” Cum s-a resimțit în Constanța și în Tulcea. Raluca Blejușcă, solista trupei Angels: „Se mișcau dulapurile”
proces instanta sentinta foto pexels jpg
O femeie din Mehedinți a devenit proprietara unei case și a unui teren cumpărate cu o chitanță de mână. Ce au decis judecătorii
O femeie din județul Mehedinți a reușit să obțină în instanță o hotărâre care ține loc de contract de vânzare-cumpărare pentru un teren și construcțiile aflate pe acesta, deși singurul document pe care îl avea pentru a dovedi tranzacția era o chitanță de mână.
image png
Scene șocante într-un autobuz din București. O adolescentă de 17 ani a fost agresată sexual
Un bărbat de 42 de ani a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, fiind suspectat că a agresat sexual o minoră într-un autobuz din Capitală. Adolescenta a cerut ajutorul celorlalți pasageri, iar intervenția călătorilor l-ar fi determinat pe agresor să renunțe.
adelina pestritu reteta hummus cu trufe jpg
Rețeta de hummus cu trufe a Adelinei Pestrițu. Preparatul sofisticat care este gata în doar 5 minute
Adelina Pestrițu a dezvăluit cum prepară hummusul cu trufe. Ingredientul care face diferența
fiica Ilie Bolojan  jpg
Ilie Bolojan răspunde acuzațiilor privind folosirea resurselor SPP la nunta fiicei sale: „A fost o hărțuială și un festival de minciuni”
Președintele PNL, Ilie Bolojan, a reacționat după controversele apărute în spațiul public privind presupusa utilizare a resurselor Serviciului de Protecție și Pază (SPP) în scop personal, cu ocazia nunții fiicei sale. Liderul liberal a respins ferm acuzațiile.