Pui la groapă

Cînd vine vorba de gătitul la foc deschis, direct pe jar, bucătăria chineză distinge între două moduri de a coace mîncarea: în coajă de lut, „la groapă“, şi în vas etanş de pămînt (tán).

Iată o reţetă din prima categorie: curăţaţi de măruntaie un pui, fără să-l jumuliţi. Presăraţi-l pe dinăuntru cu o lingură de sare fină şi umpleţi-l apoi cu 4 uncii de vin de orez, 3 uncii de sos de soia, o felie de ceapă şi una de ghimbir. Coaseţi bine pielea puiului, cu pene cu tot, astfel încît să nu rămînă nici o gaură şi să obţineţi o formă cît mai rotundă. Înveliţi puiul în argilă şi daţi-i forma unei mingi de joc, pe care o îngropaţi în jăratic. Cînd mingea se înnegreşte complet şi începe să se fisureze, puiul e gata. Spargeţi învelişul de pămînt izbindu-l de o piatră sau cu un mai. Pielea se va desprinde de la sine, cu tot cu penele carbonizate, şi va scoate la iveală o carne perfect pătrunsă, suculentă şi savuroasă. După această metodă se pot găti şi alte păsări mici, ca porumbelul sau vrabia.

Dar iată că noi, inventivi şi nesătui, am dat vrabia din mînă şi n-am pierdut nimic: reţeta reuşeşte şi cu animale mai mari şi deloc zburătoare, vezi „oaia la groapă“.