Promoţie! Mănînci gratis
La colţul Carrefour cu lactate, un nou produs lactat. Promoţie! Mănînci gratis. La colţul de mezel, mezel. Promoţie! Mănînci gratis. Ciuguleşti de ici, de colo, ieşi plin. Ieşi sătul. Eşti aranjat pe ziua de azi. Ce faci mîine? O iei de la capăt. Ciugulitul face bine. Mai tai din banii zilei. Nu dai banii pe prostii. Mergi în piaţă. Guşti brînză „să deguşti şi tu!“. Iei un măr pentru un copil. Şi gata încă o zi. Vrei să citeşti? Te duci la Diverta şi parazitezi/citeşti cît vrei pe canapea. Poţi să supravieţuieşti în oraşul mare. Nu te faci de rîs umblînd să pui botu’, doar că pierzi timpul. La sate, faci la fel. O iei din casă-n casă şi te compromiţi, adică te compromiţi dacă o faci zilnic, cu program. Te chemi cerşetor. Varianta cea mai nasoală e să mănînci zilnic pe banii tăi. Coşmar. Să fii cinstit, s-o duci aşa o viaţă. Nu, nu, aşa ceva e imposibil. Nu-i viaţă de trăit.
Te poate bucura să-ţi cumperi zilnic şi să nu „furi“, să nu trişezi un pic? Eu vorbesc? Eu n-am trişat şi nici nu-mi plac promoţiile, mîncatul din „covrigei“ de ăştia. Nu ştiu cum e, dar lupta pentru a face rost de bani ca să-i risipeşti pe mîncare-îmbrăcăminte mi se pare grandioasă şi dificultoasă. Din păcate, omul n-a inventat alt joc decît acesta economic. Cîştigi? Dai! Plăteşti. Întoarcerea în pădure nu mai e posibilă. Păduri nebătute, cu iepuri, nu mai sînt prin România. Iepuri ca să mănînci şi să supravieţuieşti. Păduri cu ciuperci ar mai fi. Eu n-am însă imaginaţia trăitului fără supermarket. Ştiu, sînt pierdut.
