Poveste cu rude

Publicat în Dilema Veche nr. 591 din 11-17 iunie 2015
Mîrlanii cu palat jpeg

Maică-ta e rasistă, mătuşa, bunică-ta la fel. De unchiu-tu nu mai zic. Sînt aşa pentru că aşa au apucat, e un dat şi nici măcar nu realizează că vorbesc de ţigani care fac şi dreg fiindcă aşa sînt ţiganii de felul lor sau de negrotei care nu ştiu exact ce răutăţi mai fac şi ei, dar sînt în esenţă dubioşi, de arăbeţi puşi la grămadă cu turcaleţii, şi tot aşa. De jidani nu mai vorbesc. Nici măcar n-o fac cu răutate. Judecăţile astea sînt crescute în ei şi sînt moştenite de generaţii. Poate abia acu’ încep să se mai mire un pic cînd văd o reacţie contra judecăţilor discriminatorii de tot soiul: „Haide, dragă, dar ce s-au aprins aşa? Şi ce e, dragă, aşa nemaipomenit cu gay-ii ăştia? De ce trebuie să iasă musai pe stradă?“ Păi, apucă-te şi explică de poţi şi vrei. Greu-uşor, e datoria ta, că pretinzi că eşti un personaj care trăieşte în lumea asta.

Nu uita că deunăzi, de pildă, erai pe terasa unei crîşme cu fiţe pentru că se marchetează a fi fără fiţe şi povesteai unor amici cum ai mîncat tu mîncare senegaleză simplă, rustică (de parcă aveai habar cum e aia sofisticată) într-un cartier sărac din Madrid. Erai culmea sofisticărelii fără de fiţe, omule. Ajunsesei tu în cartierul Lavapies, rezonasei cu populaţia săracă şi imigrantă şi parţial distrusă de droguri de acolo, avusesei marele curaj de a mînca într-o crîşmă de-a lor şi povesteai chestia asta la Bucureşti într-o crîşmă din centru. Destul de caraghios, nu? 

Revenind, omule. Cum naiba îi explici bunicii că uniunile de acelaşi sex ar trebui recunoscute – uman şi economic, e normal să fie aşa – că multe state au făcut-o deja, că nu e un subiect de discuţie tabu? Ce îi spui mătuşă-tii, care povesteşte încă uşor terifiată cum s-a dus să te scoată din curtea vecinilor ţigani, unde fugisei să mănînci cu ei şi cu căţeii la masă mămăliga lor cu lapte? (De mic erai extraordinar, omule, proletar înnăscut, simţitorule!) 

Nu ştiu cum şi ce ai putea să le spui, pentru că, de acum, multe nu se mai pot schimba în cazul lor. Copiii tăi or să fie crescuţi aşa cum simţi şi aşa cum ai evoluat tu; tot e bine. Pînă atunci, o să stai la întîlnirile cu familionul şi o să-i înţelegi şi pe ei, doar sînt ai tăi. O să te enerveze unchiul ăla gras care te tot îmbie cu un matrafox puturos „de casă“, şi strămătuşă-ta antichizată într-o eternă rochie de ani ’60 şi cu o coafură aşijderea, care te tot toacă la cap că „cînd o să faceţi şi voi copii“, verişoara bisericoasă pe care ai oripilat-o că ai spălat în ziua de Rusalii sau mătuşa care crede sincer că toţi ăia cu mulţi copii îşi beau alocaţiile de sting, că doar ştie ea pe cineva. Aia e. E familionul tău şi, chit că le zici, chit că nu, tot se vor uita la tine un pic pe-o latură şi te vor clasa la ciudaţi, fără să se zdruncine o secundă din credinţele lor. Dacă cu ei nu, cu tine începe schimbarea şi toleranţa, indiferent ce. 

În metrou, o femeie de vreo 50 însoţeşte un bărbat de aproape 80. Fiica împreună cu tatăl. Omul abia a fost externat dintr-un spital (chiar vorbesc despre asta), dar arată bine. Foarte slab, cu încheieturile mîinilor zbîrcite, subţiri ca ale unei adolescente, dar e bine. Vorbesc de una, de alta, de ce mai e pe acasă, se vede că el abia aşteaptă să ajungă la ale lui, întreabă de o uşă de la garaj, de nişte petunii, de ale lor. Are o cămaşă spălată şi răspălată, cu mîneci scurte, peste care a tras o vestă bleumarin cu un şir de flori stilizate care coboară de pe piept spre mijloc. Pe cap are o pălăriuţă de soare din etamină. Alături, cineva citeşte pe telefon o ştire cu un personaj de

– Bruce Jenner care s-a transformat în femeie –, Caitlyn Jenner îl cheamă acum. Bruce ăsta, bătrîior şi el, a trecut printr-o operaţie grea de remodelare ca să arate ca o doamnă. Explică-i asta bătrînului în vestă şi cere-i să înţeleagă. Între timp, fii-sa îi spune că o să facă mămăligă pe care s-o mănînce cu brînză şi smîntînă diseară. Taică-su e fericit. Se uită adînc în ochii ei: „Dar un păhărel dai?“ Privirea pe care i-a aruncat-o înapoi fie-sa era dragoste pură. 

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM. 

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Soldații ucraineni au recucerit Lîman FOTO Twitter / Defense of Ukraine
Rușii, uluiți de dârzenia ucrainenilor de la Lîman: „Îi loveau gloanțele, dar înaintau ca nebunii”
Un soldat rus, care a fost rănit în lupta pentru orașul Lîman, a relatat cum soldații ucraineni continuau să avanseze în timp ce se trăgea asupra lor.
calarasi chiciu
Debitul Dunării, în creștere în următoarele zile. Care este regimul hidrologic pe râurile din țară
Debitul fluviului Dunărea la intrarea în ţară va creşte, până la finalul săptămânii viitoare, la valoarea de 4.800 metri cubi pe secundă (mc/s), peste media multianuală a lunii octombrie, de 3.850 mc/s.
Charles Michel la Conferinta de Securitate de la Munchen FOTO EPA-EFE
La summitul din 6-7 octombrie, UE va discuta despre înăsprirea sancțiunilor împotriva Federației Ruse și asistența militară acordată Ucrainei
Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că liderii UE vor lua în considerare, de asemenea, cum să protejeze cel mai bine infrastructura critică.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.