Portretul unui adolescent altfel

Publicat în Dilema Veche nr. 483 din 16-22 mai 2013
Bucurii uitate jpeg

Imaginea adolescentului român de început de mileniu are mai curînd culorile terne ale eşecului la bacalaureat sau la felurite teste naţionale, ale modelelor prost alese sau ale idealurilor nechibzuite. Pierduţi printre exemplele dubioase care ţin prima pagină a ziarelor sînt, însă, adolescenţii obişnuiţi. Adolescenţii neobişnuiţi. Adolescenţii cu totul excepţionali.

Irina are 16 ani – pe care îi trăieşte firesc, zbuciumat sau destins, cu pasiuni sau cu frivolităţi, cu seriozitate sau cu umor. Nu poartă bentiţă tricoloră ca să le facă în sîc ungurilor şi nu participă la demonstraţii în Piaţa Universităţii. Citeşte Tolstoi, F. Scott Fitzgerald, Jane Austen şi face parte din elita celui mai bun liceu din ţară. Vrea să se facă avocat, e pasionată de cinematografie şi are un cîine şi o pisică.

În timpul liber citeşte, se întîlneşte cu prietenii, vede filme, construieşte lungi şi serioase argumentaţii pe diferite subiecte date de tatăl ei: delaţiunea, filmele lui Tarantino, poezia preferată, schimbări în programa şcolară etc.

Nu (prea) se uită la televizor, nu poartă blugi găuriţi şi nici farduri groase pe obraji. Îl admiră pe Cristian Mungiu şi pe profesorul de română.

Vorbeşte şi scrie foarte corect, este inteligentă, are mult farmec şi mult haz, cînd vorbeşte despre generaţia ei.

Ce vor adolescenţii? „Să fie fericiţi în dragoste şi împliniţi material“ – spune ea, cu zîmbetul pe buze. Ce îi sperie? „Posibilitatea de a fi nefericiţi cu profesia pe care au ales-o, şi sărăcia.“

Unde vede ea prăpastia între generaţii? „Părinţii nu sînt foarte interesaţi de viaţa extraşcolară a adolescentului lor. Or, eu cred că ceea ce ne defineşte pe noi, în primul rînd, este ceea ce se află dincolo de activităţile obligatorii, şi anume: pasiunile, prieteniile, conflictele, dorinţele, temerile... Sigur, e firesc să fii, ca părinte, preocupat în primul rînd de viitorul profesional al copilului, dar dialogul cu el n-ar trebui să se concentreze doar pe asta. Apoi, adulţii din jurul nostru nu ne dau prea mult credit în ceea ce priveşte viitorul nostru: în ochii celor care ne evaluează, părem deja o generaţie pierdută, şi nu e aşa. Pe de altă parte, şi noi, adolescenţii, avem vina noastră: ne place să ne autocompătimim, să ne plîngem că nu ne înţelege nimeni, să ne lăudăm că sîntem rebeli, nonconformişti etc. Cred că şi noi trebuie să demonstrăm că merităm atenţia şi încrederea pe care le pretindem de la adulţi.“

Despre şcoală: „Reformele din învăţămînt sînt superficiale, limitate, dese şi ineficiente. Spre exemplu, eu sînt la profilul filologic: de doi ani nu studiez decît autori români, iar la istorie învăţăm despre Ştefan cel Mare, timp de două săptămîni. N-am nimic împotrivă, dar cred că o deschidere mai mare către alte culturi nu poate strica. Apoi, dascălii, în general, nu par a-şi da seama cît de multă influenţă au asupra noastră prin felul în care ne predau o materie, prin modul în care ne explică ceva şi intră în dialog cu noi.“

Colegii de clasă ai Irinei citesc pe sub bănci, vorbesc despre iubire, dar nu cu părinţii lor (care „îi judecă“), despre modă, despre viitor. „Am un coleg pe care-l admir foarte mult, e cel mai inteligent dintre noi. Mi-a spus că nu vrea să plece din România, că vrea să rămînă, ca să schimbe în bine ce se poate schimba. Eu, însă, vreau să studiez în străinătate şi, dacă se poate, să rămîn acolo. Aici e o bătălie deja pierdută. Nu vreau să-mi sacrific şansele, visurile, pentru un scop iluzoriu. Nu cred că poţi reuşi de unul singur să schimbi ceva esenţial.“ Iată o voce de adolescent, căreia guvernanţii noştri ar trebui să-i acorde cel puţin tot atîta atenţie cîtă acordă, an de an, interminabilei „reforme a învăţămîntului“...

Maria Iordănescu este psiholog.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Prietenia între femei – un mit?
Marile bucurii și marile tristeți le cam ducem de unii singuri.
Zizi și neantul jpeg
Zăpadă și săpuneală
Săpuneala era, negreșit, un mini-ritual pre-sexual.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Diete și cîteva gînduri despre nutriție
● Orice dietă implică renunțarea la alcool. Eu nu beau decît vin, dar e bună și o bere. Pînă aici! Nu vreau să fiu un om slab, sănătos, dar trist.
E cool să postești jpeg
Cînd aduci munca acasă
Există, bineînțeles, avantaje clare ale muncii de acasă. Și pentru angajați, și pentru angajatori.
p 20 Kierkegaar WC jpg
Maestrul Kierkegaard
Într-o anumită împrejurare, Wittgenstein a observat: „Un gînditor religios onest este ca un funambul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Ineditele lui Eliade
E un eveniment care, sper, i-ar fi plăcut lui Eliade, pentru că e o confirmare a importanței arhivei pe care o evoca recurent, aproape obsesiv, în jurnalele sale, știind ce a lăsat în ea.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Dialog între un tată și un fiu (la vîrsta inocenței), în autobuz. Tatăl: „Merg să-i iau lu’ mami ceva.“ Fiul: „Ce?“ Tatăl: „Niște cizme.“ Fiul: „De ce?“ Tatăl: „Nu, că nu găsesc.“ Memorabil. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.

Adevarul.ro

image
Ger de crapă pietrele în România: temperaturile de coșmar care se anunță. Cât ține episodul de vreme rea
Vremea rea pune stăpânire pe aproape toate regiunile. Va continua să ningă la munte, iar temperaturile vor scădea accentuat. Gerul ne va chinui toată săptămâna viitoare.
image
Închisoare pe viață pentru un român care a ucis o femeie pentru a-i lua averea. Cum s-a filmat în casa victimei
Mohammed El-Abboud, cetățean român în vârstă de 28 de ani, și Kusai Al-Jundi, cetățean sirian, în vârstă de 25 de ani, au păcălit-o pe Louise Kam, să semneze documente de împuternicire care, credeau ei, le-ar fi permis să controleze averea de milioane de euro a acesteia.
image
„Mirciulică“, filmul cu Mircea Bravo, locul 1 pe Netflix. Cât profit a făcut în cinema. „A trebuit să folosim înjurături“ VIDEO
La doar o zi de la lansarea pe platforma de streaming, comedia este deja preferata telespectatorilor din România.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.