Pe drum

Publicat în Dilema Veche nr. 606 din 24-30 septembrie 2015
Mîrlanii cu palat jpeg

Sfînta Maria Mică m-a găsit în tren, într-o bună zi de marţi. Veneam de la Constanţa spre Bucureşti şi căzusem în reveria tipică privind în gol cîmpurile monotone şi arse care alunecau pe geam. Mă gîndeam ce ruină a ajuns Constanţa, pe care o revedeam după foarte multă vreme, mă gîndeam că autorităţile şi-au bătut pur şi simplu joc de oraşul ăsta şi de locuitorii lui, mă gîndeam la frumoasele clădiri din centrul vechi lăsate pradă paraginei şi zecilor de pisici schiloade, vai de mama lor de suflete amărîte şi ele. 

Mă gîndeam aşa, plutind în supa călduţă a atmosferei din vagon, cînd un miros zdravăn mă scutură de pe scaun. Cuplul de vreo 50-60 de ani din faţa mea şi-a desfăcut pacheţelul. Crenvurşti fierţi şi chiflă. Aroma usturoiată a cîrnatului fiert o bătea lejer pe cea de parizer proletar cu usturoi după care tînjesc tot timpul. Mirosul te lua de nas şi te trîntea de pămînt, îţi băga un pumn cleios în stomac şi-ţi învîrtea maţele acolo. Te lua de ceafă şi te dădea cu capul de măsuţele rabatabile din faţa ta. Atîta de bun era. Femeia a scos ticăit crenvurştul din chiflă şi a început să-l cojească. Bărbatu-su îl înfuleca pe-al lui de-i trosneau fălcile. Tot vagonul s-a umplut de mirosul obraznic ca o tăntică de mahala cu mîinile în şoldurile capotului înflorat. Pun pariu că toţi am înghiţit în sec. Uite nişte oameni curajoşi, zic. Unde naiba-i regula nescrisă că trebuie să mănînci (dacă-i musai) chestii destul de inodore în spaţii publice închise? 

După ce oamenii ăştia au dat trezirea cu mirosurile lor, lumea parcă s-a mai animat în vagonul lung, deschis, pe care-l puteai cuprinde dintr-o privire de la un capăt la altul. O voce sonoră de femeie s-a făcut auzită şi, după primele cuvinte, mi-am dat seama: tanti asta e starul vagonului. E tanti care le ştia pe toate. Tot pe la vreo cincizeci-şi, să bată bine spre şaizeci, vopsită cu osîrdie brunetă, cu cercei mari de aur şi îmbrăcată în pantalonii ăia imposibili, nici bermude, nici pantaloni lungi, pe care-i văd de acum pe majoritatea pensionarilor. Stătea cu un domn lîngă ea, faţă în faţă cu alte două dame mai tinere care călătoreau împreună. Recunosc că am tras pur şi simplu cu urechea, ca o nesimţită. Nu-i vorbă, şi vocea sonoră a cucoanei m-a invitat să fac asta, fără doar şi poate. 

Ce zodie sînteţi?“, începu madam cu o înmuiere amuzată în glas. „Amîndouă Scorpion“, au răspuns cuminţi damele din faţa ei. „Aaa, puteam să jur că sînteţi zodii de apă“, face doamna, „uite, ca domnul, că e de la mare“, zice, întorcîndu-se spre bărbatul de lîngă ea. „Sînt de la Călăraşi“, face ăstalalt sec. Madam trece cu graţie peste moment şi-i dă înainte. De autocunoaştere, de zodiacul chinezesc, de Nostradamus, care cică a prevăzut chestia asta cu refugiaţii şi multe altele. La refugiaţi face o mică paranteză şi zice că „n-avem bani să-i ţinem şi pe ei, mai bine ar mări pensiile la oameni în banii ăştia“. Închide paranteza şi oftează: „Asta e, că mai întîi se îmbolnăveşte sufletu’ şi apoi trupu’.  Dă scleroză, dă astea“. Cele două Scorpioance din faţa ei îi sorb cuvintele. Bărbatul de la Călăraşi se uită cînd pe geam, cînd în Click!-ul pe care-l ţine deschis în mîini. Campioana înţelepciunii trece la criticat societatea în care trăim, îi ia la refec pe Oprescu şi pe Chiliman – „mama lor de corupţi care n-au conştiinţă“. „În America e altfel“, se duce ea un pic în internaţional. „Cum ai călcat pe bec, pac! – te împuşcă, ce, mai stau ăia la discuţii? Sîntem şi buni, sîntem şi răi“, sintetizează cucoana lumea în care trăim şi oftează după atîta înţelepciune. Se întoarce apoi spre una dintre cele două dame. „Ştiţi cu cine v-am asemuit pe dumneavoastră?“. Aia face ochii mari a întrebare. „Cu Lilith“ – scoate madam şi mie-mi pică falca. Dama întreabă copleşită: „Şi e de bine sau de rău?“. „Ei, las’ că vezi tu în istoria religiilor“, îi zice înţeleapta. Lilith n-are timp să se mire. Coboară la Ciulniţa cu amica. „Hoţomanca“, zice încet în urma ei madam Înţelepciune. Oameni buni, era de rău.  

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM. 

958 8 Lorin Niculae jpg
Zece școli de arhitectură pentru satele românești
Este deci momentul să înțelegem și, eventual, chiar să redescoperim și noi valoarea satului pentru arhitectura românească și să acționăm în consecință.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și feminități
Sigur, era și un mod de confirmare a feminității. Feminitate nu tocmai celebrată în perioada de atunci. Sloganul „femeia la cratiță”, care ne scoate din sărite în ziua de azi, era, pe atunci, în general, realitate. Excepțiile erau puține și rămîneau strict excepții.
p 20 WC jpg
Merită Joe Biden împărtăşania?
Dezbaterea în cauză a putut stîrni, iată, o reflecţie creştină cu multe dimensiuni: raport între credinţă şi laicitate, conştiinţă şi libertate a persoanei credincioase, stil de comunicare a tematicii creştine între dictat normativ şi călăuzire a credinciosului în drumul lui spiritual şi etic.
Nicolaos Tzafouris   Christ de Pitié   PDUT1974   Musée des Beaux Arts de la ville de Paris jpg
Corp păgîn și trup creștin
Prin arhitectura lucrării și derularea stilistic impecabilă a fiecărui capitol component, Marius Lazurca lucrează simultan cu izvoare antice și exegeze moderne, pentru a documenta continuitățile, asimilările, sintezele și rupturile produse în primele veacuri după Hristos.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Să forțezi o femeie să nască și apoi să crească acel copil este o formă de sclavie. Nașterea forțată nu poate fi numită drept la viață”
Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“

Adevarul.ro

image
Cu cât vor creşte salariile bugetarilor. OUG cu majorări şi sporuri a fost retrasă, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, în dezbatere publică un nou proiect de ordonanţă de urgenţă, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, începând din luna august, cu un sfert din diferenţa dintre salariul prevăzut pentru anul 2022 în legea salarizării bugetare şi cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, „un om de extremă rigiditate morală, în timp ce partidul s-a arătat dispus la tranzacţii“
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.