Parfumuri de doamne și domnițe

Publicat în Dilema Veche nr. 381 din 2 - 8 iunie 2011
Democraţia cititului jpeg

E minionă cu nişte ochi mari, căprui-mierii, extrem de luminoşi. Pomeţi slavi, o rochie de lolită pe un trup subţirel. Vorbeşte cu o precizie de metronom despre note de bază, de mijloc şi de vîrf. De tuşa finală, de echilibrul aromelor şi de cum se „dezvoltă“ ele pe piei cu PH-uri diferite. De povestea unui chimist care scotea esenţe secrete din minerale pure. De generaţii de profesionişti care au descifrat secretele bergamotei, ylang ylang-ului şi ale tuberozei. Ne aflăm într-un boutique de parfumuri de lux în centrul Bucureştiului.  

Nu ştiam că există aşa ceva şi pe aici, cu atît mai puţin nu călcasem în vreunul din aromat-misterioasele aşezăminte, prin străinătăţuri. Turist mediocru, cu aparatul de fotografiat savonieră prin buzunare şi cu ochii după clădiri frumoase, pisici comune şi cîrciumi ieftine, nu-mi trecuse o secundă prin cap să intru în vreo parfumerie de lux. Mă simţeam respinsă din start de sclipicenia ce se întrezărea de după vitrine şi de decorurile căutat decadente. Flip-flopşii mei prăfuiţi nu aveau ce căuta acolo. 

Aici, la Bucureşti, am ajuns în parfumerie în circumstanţe pe care le voi povesti, poate, altădată. Dar cît de fericită am fost să văd sticle şi sticluţe, recipiente şi pocaluri, să mă învălui în arome ameţitoare, să testez şi aia, şi ailaltă. Doamne fereşte, scăpase ursul la miere, vulpea la struguri, calul în ovăz! Miniona slavă continua să mă ademenească cu vocea-i educată. O Circe insidioasă care probabil că ghicise în privirile mele hămesite o victimă sigură. Avea dreptate. Pe rafturi se lăfăiau marii clasici, în timp ce eu îmi dădeam seama că pînă acum folosisem autori de duzină. Rancé, Floris, Houbigant, Frapin. Istorii, poveşti, regi, regine şi celebrităţi. Decantoare, cristale, ciucuri de mătase, brocart. În mijlocul magazinului erau aşezate maiestuos mai multe recipiente imense din Baccarat din care puteai lua cîte grame de parfum din cele rare doreai. Cred că aveau un soi de ţuţuroi ca la butoaiele de vin. Dacă visul unora e să curgă bere de la robinet, eu îmi vedeam propriul vis cu ochii. Damigene cu parfum. Esenţele tari se păstrau, la urma urmei, în cisterne.  

Vînzătoarea-sirenă era extrem de profesionistă. Făcea exact ce trebuia să facă. Anume, să te simţi singurul client, unicul client din lume. De o răbdare îngerească, era perfect echilibrată şi compusă. Cînd, după mine, au intrat în parfumerie vreo trei tinere hotărîte, s-a comportat egal. Şi eu care credeam că mă simpatizează. Tinerele, despre care ai fi spus că sînt mai degrabă gătite, şi nu bine îmbrăcate, n-au reuşit s-o stoarcă de energie şi nici să-i ciobească amabilitatea şi calmul. Păreau a fi extrem de sigure de ele, îşi cunoşteau bine drepturile şi era clar că sfioşenia mea de fost pionier le era străină. Ele erau din grupul celor care lăsau dîre de parfum bun, prost dozat, prin lifturi. Care-şi stricau cîte o cămaşă scumpă cu o pată uleioasă de aromă preţioasă. Care reuşeau să producă un siaj aromat de la un capăt al Căii Victoriei la celălalt. Probabil că afişau aceeaşi siguranţă şi prin restaurantele selecte, în faţa farfuriilor cu un gram de mîncare sclifosită şi trei pete decorative de sos. Simţind că gîndurile mele devin din ce în ce mai proletare, mi-am văzut finalmente de anevoioasa sarcină de a testa cît mai mult şi de a-mi păstra nasul cît de cît echilibrat în festinul ăla de mirosuri. La plecare am primit cadou o poală de mostre. Miniona mi-a zis că le-a ales special pentru mine. Că alea crede ea că mi se potrivesc mie. De data asta n-am mai crezut-o. Mostrele alea descriau un suflet mai degrabă clorotic, romanţios şi floral. Nu ghicise ce miasme moscate zăceau în mine. 

Pentru că, a doua zi, învăluită în parfumul împărătesei Josephine (vă asigur, în zilele în care ea făcea baie), călătoream într-un vagon de metrou cu plasa de rafie a vecinului de scaun pe unul dintre picioare.

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM.

Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.