Ortodoxia rusofobă și relațiile cu Moscova

Mihnea Anastasiu
Publicat în Dilema Veche nr. 400 din 13-19 octombrie 2011
Ortodoxia rusofobă și relațiile cu Moscova jpeg

Salutară iniţiativa Dilemei vechi de a trata o temă de politică externă, „Rusia de azi“, într-o ţară în care ştirile externe ţin numai în cazuri rarisime prima pagină a presei, iar reflectarea acestor subiecte este în general superficială. Regretabilă însă uniformitatea opiniilor exprimate în ceea ce priveşte relaţiile româno-ruse. România are o lungă tradiţie a rusofobiei. În fapt, statul român modern s-a creat sub garanţia Marilor Puteri Occidentale ca o pavăză în calea ajungerii Rusiei la gurile Dunării şi la Strîmtori. În ciuda faptului că pe plan intern aplica o politică socială foarte asemănătoare cu cea din Rusia, exploatînd mediul rural în folosul industrializării şi al modernizării urbane, elita românească a cultivat o rusofobie pură şi dură în politica externă, care s-a materializat mai întîi într-un tratat secret de alianţă cu Puterile Centrale, care nu a ajuns însă să fie pus în practică (de bună seamă, dragostea pentru Ardeal a fost mai mare decît cea pentru Basarabia, iar lucrurile nu par să stea nici acum altfel). După Primul Război Mondial, cînd România s-a regăsit printre marii cîştigători ai conflagraţiei, alianţa vremelnică cu Rusia (care ajutase la menţinerea frontului în 1917, soldaţii ruşi murind alături de cei români pentru apărarea Moldovei) a fost dată uitării şi s-au reluat vechile obiceiuri. România a dat sprijin contrarevoluţionarilor albi, apoi a semnat un tratat de alianţă cu Polonia, îndreptat împotriva Rusiei Sovietice, şi a participat în general la toate sistemele de alianţă care vizau izolarea Rusiei şi împiedicarea exportului revoluţiei comuniste. Între altele, trupele române au eliminat regimul bolşevic instalat la Budapesta după război. Desigur, după ce fuseseră atacate în prealabil de maghiari şi la solicitarea Marilor Puteri. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, România s-a aflat cu arme şi bagaje în tabăra nazistă, iar soldaţii români au participat la eliberarea Basarabiei şi a Bucovinei, dar, ambiţioşi, au purces şi la eliberarea Odessei, a Crimeei, oprindu-se numai la Stalingrad şi în Caucaz (care au refuzat să se lase eliberate), după care au ajutat fideli la menţinerea aliniamentelor frontului german pînă în vara anului 1944. Adică, tocmai pînă cînd ruşii mai aveau puţin şi ajungeau singuri la Bucureşti. Instalarea regimului comunist în România părea să fi schimbat radical raporturile româno-ruse. Însă tranşarea disputei pentru putere de la vîrful PMR în favoarea taberei „naţionale“ a lui Gheorghiu-Dej a permis revenirea politicii externe româneşti încet-încet la ortodoxia antirusească. Această politică a avut şi rolul de a legitima conducerea comunistă în ochii populaţiei şi, mai tîrziu, de a redirecţiona valul de nemulţumire populară, ca urmare a falimentului lamentabil al regimului în politicile economice, către inamicul extern. Nici după Revoluţie raporturile nu s-au schimbat în relaţiile româno-ruse. Ba dimpotrivă. Atît de divergentă în chestiuni de politică internă, clasa politică română este aproape unanimă în a condamna „acţiunile ostile ale Moscovei“. Cauza relaţiilor proaste cu Rusia – ni se spune în aproape toate articolele publicate de revista dvs. – aparţine în totalitate Moscovei. Rusia este o ţară nedemocratică, agresivă în politica externă, care „nu are chef de parteneriate cu ţări din astea mai mici, pentru Rusia eşti pionul ei sau îi eşti duşman“ cum se exprimă dl Ghinea, care mai trage o concluzie – Rusia este „un imperiu în decădere“. Cu un PIB care s-a dublat în ultimii 12 ani, parcă totuşi Rusia nu mai pare chiar aşa în decădere, în ciuda tuturor profeţilor care trîmbiţează moartea inerentă a colosului cu picioare de lut. Şi poate cei de la Goldman Sachs ştiau ei ceva cînd au zis că Rusia este R-ul din ţările BRIC. 

Desigur, dl Ghinea are în esenţă dreptate. Rusia nu este neapărat interesată de a dezvolta bune relaţii cu România, iar pentru Kremlin, iritarea politicienilor de la Bucureşti este la fel de preocupantă precum bîzîitul unei muşte. Tocmai de aceea ar fi de datoria diplomaţilor români să caute să cointereseze Rusia pentru a putea relansa relaţiile bilaterale. Iar dacă asta nu pot face politicienii de la Bucureşti, măcar să se abţină în a pune gaz peste foc în relaţia cu Rusia. Desigur, dl Dan Dungaciu poate spune că recenta declaraţie a preşedintelui Băsescu privind alăturarea coaliţiei naziste pentru a recupera Basarabia este una „de bun-simţ“, iar reacţia Moscovei – una „isterică“. Însă cum ar fi stat lucrurile dacă preşedintele Ungariei ar declara că Tratatul de la Trianon este o mare nedreptate făcută poporului maghiar şi că Dictatul de la Viena repara parţial această nedreptate şi că ar trebui aplicat şi acum? Desigur, ar curge pe Dîmboviţa cu declaraţii care să denunţe iredentismul şi şovinismul maghiar. De asemenea, cum ar fi oare întîmpinată la Bucureşti vestea prinderii în exerciţiul funcţiunii a unui spion rus care acţionează în România? Cînd acelaşi lucru se petrece cu un spion român prins la Moscova (vezi vara anului trecut), se pune batista pe ţambal, iar şefii serviciilor secrete nici măcar nu trebuie să dea explicaţii în faţa parlamentarilor pentru un asemenea incident. Departe însă de intelectualii români dublele standarde… 

Dar să vedem ce anume stînjeneşte bunele relaţii dintre România şi Rusia în viziunea opinenţilor invitaţi să-şi expună ideile în revistă. Dl Dan Dungaciu spune clar că relaţii româno-ruse mai bune s-ar putea numai „cu preţul sacrificării agendei publice a României în raport cu Rusia“. În primul rînd, este vorba despre abandonarea chestiunii tezaurului. N-are rost să abandonăm acum chestiunea tezaurului. De ce acum, cînd peste şase ani vom sărbători centenarul tezaurului trimis la Moscova? Ar fi păcat să stricăm sărbătoarea. Şi ce am mai lăsa pe urmă moştenire urmaşilor, urmaşilor domnului Baconschi la şefia MAE dacă nu chestiunea tezaurului? Dar diplomaţia română nu este deloc ambiţioasă în privinţa revendicărilor faţă de Rusia. De ce n-ar încerca să obţină şi despăgubiri pentru ocupaţiile ruse din secolul al XIX-lea? Cu siguranţă ar avea cel puţin la fel de mult succes ca şi în chestiunea recuperării tezaurului. 

Apoi este vorba de denunţarea tratatului Ribbentrop-Molotov. Cu toate că acest tratat este caduc în mai multe privinţe. Bunăoară, statele baltice sînt independente. Între Rusia şi România şi Polonia au apărut independentele Ucraina, Belarus şi Republica Moldova etc. Miza pentru artizanii politicii externe de la Bucureşti este ca, prin denunţarea pactului Ribbentrop-Molotov, să fie repusă în discuţie chestiunea Republicii Moldova şi eventual unirea sa cu România. Denunţarea unui tratat de acum 70 de ani nu va deschide însă calea unui astfel de proces. Singurii care pot decide acest lucru sînt moldovenii, iar ei nu dau semne că ar arde de nerăbdare să reintre sub oblăduirea Bucureştiului. Şi chiar şi în cazul în care în Republica Moldova s-ar decide o astfel de unire, e greu de crezut că România ar putea obţine acordul aliaţilor săi şi al Moscovei pentru modificarea frontierelor în Europa. 

În fine, o altă chestiune în relaţiile româno-ruse ar fi existenţa „limbii şi a poporului moldovenesc“. Ignorînd pur şi simplu faptul că numai moldovenii pot decide într-o asemenea privinţă, ei putînd să caute să-şi contureze o identitate proprie dacă aşa decid (aşa cum Austria este distinctă bunăoară de Germania, deşi vorbesc aceeaşi limbă), dl Dungaciu consideră că aceasta este o chestiune ce trebuie discutată între cele două metropole ale Basarabiei, Rusia şi România, peste capul celor implicaţi direct. De altfel, atitudinea colonialistă la adresa Republicii Moldova este vizibilă în mai multe acţiuni ale autorităţilor de la Bucureşti. Recent, preşedintele Băsescu se declara dezamăgit de faptul că Ministerul Educaţiei de la Chişinău a decis să comaseze studiul Istoriei Românilor şi cel al Istoriei Universale într-un singur curs. După care adăuga ameninţător că „va ţine minte“ acest lucru. În cadrul aceleiaşi Şcoli de vară, preşedintele a salutat şi decizia tinerilor moldoveni de a veni să studieze, să locuiască şi să lucreze în România, marcînd astfel un proces pe care România îl încurajează de ani de zile: confiscarea elitei moldovene. Desigur, nu împotriva voinţei moldovenilor veniţi să lucreze în România în căutarea unor venituri mai mari şi a unor standarde de viaţă mai bune. Dar aceasta este o practică ce va duce la menţinerea pentru foarte multă vreme a Republicii Moldova la statutul de cel mai sărac stat european. Iar această atitudine nu are nimic nou în ea. În cei puţin peste 20 de ani de administrare română a Basarabiei, Chişinăul, al doilea oraş al ţării încă din acea perioadă, nu beneficia de o universitate proprie, ci doar de două facultăţi din cadrul Universităţii de la Iaşi. De asemenea, pentru personalul administrativ, trimiterea în Basarabia în perioada interbelică echivala cu surghiunul. E greu deci de argumentat că administrarea română a Basarabiei ar fi făcut să curgă lapte şi miere în provincie, în vreme ce sub ruşi şi sovietici s-ar fi murit de foame. 

Prin urmare, temele de mai sus sînt cît se poate de artificiale. Nu acestea reprezintă cu adevărat obstacolul în conturarea unor relaţii mai bune cu Rusia, ci armata de rusofobi care populează Ministerul de Externe, presa şi toate think tank-urile autohtone care au tangenţă cu politica externă. Atunci cînd vom învăţa să ne dezbărăm de ortodoxia rusofobă, vom putea aspira şi la altfel de relaţii cu Kremlinul.  

Mihnea Anastasiu este absolvent al Facultăţii de Istorie cu specializarea în relaţii internaţionale.

imagine principala jpg
De la filmele clasice cu scene de cazinou la sloturi online care împrumută teme și efecte cinematografice
Casino (1995), Rain Man (1988), Ocean's Eleven (2001), Casino Royale (2006) și The Hangover (2009) sunt doar câteva dintre producțiile de cinema celebre care au prezentat scene emblematice din sectorul cazinourilor.
alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.

Parteneri

putin china gif gif
Momente penibile pentru Putin în China. Dictatorul rus nu a primit același tratament ca Donald Trump
Președintele chinez Xi Jinping a acordat un protocol diferit liderilor american și rus, Donald Trump și Vladimir Putin, în timpul summitului APEC din Shenzhen.
Victoraş Micula mergea la şcoală cu elicopterul jpeg
Politician salvat cu elicopterul lui Victoraș Micula după o aventura cu ATV-ul. Motivul pentru care Poliția l-a amendat și scuza edilului: „De unde să știu?”
Un viceprimar care în urmă cu câteva zile a fost evacuat cu elicopterul lui Victor Micula după un accident cu ATV-ul într-o arie naturală protejată din Bihor, a fost sancționat de polițiști alături de alți zece participanți la aventură.
Vanator vanatoare FOTO Shutterstock
CCR a respins sesizarea lui Nicușor Dan privind Legea vânătorii. Ce argumente a invocat șeful statului
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins miercuri, 18 noiembrie, ca neîntemeiată, cu majoritate de voturi, obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan cu privire la Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic.
conopida jpg
O legumă neașteptată poate fi transformată în dulceață. Cei mai mulți români o pun la murat
Există unele legume din țara noastră la care cei mai mulți dintre noi nu ne gândim decât ca la murături. Chiar dacă, dincolo de hotare, sunt folosite și în alte preparate, în România, astfel de legume sunt servite, de cele mai multe ori, murate. Printre acestea se numără și conopida.
primaria sectorului 3 propune modernizarea Parcului Pantelimon (6) png
Parcul Pantelimon din București va fi modernizat. Trasee de aventură și o telegondolă, printre atracțiile propuse de Primăria Sectorului 3
Primăria Sectorului 3 a transmis miercuri, 18 noiembrie, că a propus modernizarea Parcului Pantelimon pe o suprafață de peste 26 de hectare.
tren pexels jpg
Record mondial pe șine! Trenul uriaș de 7,6 kilometri a pornit la drum. Cum au reușit 12 locomotive să tragă cele 696 de vagoane
Un tren de marfă cu o lungime impresionantă de peste 7,6 kilometri, alcătuit din 696 de vagoane și tractat de 12 locomotive, a circulat în Africa de Sud și ar putea stabili un nou record mondial.
UE Uniunea Europeana foto FMI Facebook 1200x640 webp
Comisia Europeană lansează un eurobond de 45 de miliarde Euro pentru Ucraina. Care ar putea fi riscurile directe și indirecte pentru buzunarul cetățenilor europeni?
Deosebit de interesantă și curajoasă mișcarea pe care o anunță Ursula von den Leyen: Comisia Europeană va începe să se împrumute de pe piețele financiare internaționale propunând o formulă tentantă pentru mulți jucători pe piețe.
deutsche bank shutterstock_1060611242
Milioane de documente interne aruncă Deutsche Bank în scandal. Acuzații privind relațiile cu oligarhi ruși. Epstein și Trump, într-o investigație explozivă
Deutsche Bank este centrul unui amplu scandal după publicarea unei investigații bazate pe milioane de documente interne scurse în presă. P
front 1 jpg
Două gemene au intrat în Cartea Recordurilor Guinness după ce și-au tatuat 70% din corp. Cum arată surorile
Două surori gemene din Germania au intrat împreună în Cartea Recordurilor Guinness, după ce şi-au tatuat aproximativ 70% din suprafaţa corpului.