Organizaţia care nu (ne) învaţă nimic nou

Publicat în Dilema Veche nr. 509 din 14-20 noiembrie 2013
Dialoguri întrerupte jpeg

Ştiu, desigur, că pentru a obţine fonduri europene, orice proiect trebuie să respecte anumite norme, general valabile în toate ţările europene: spre exemplu, norme de redactare, de configurare limpede a proiectului, de construcţie a scopurilor propuse sau a rezultatelor aşteptate etc.  

Am văzut nenumărate astfel de proiecte, am participat la punerea lor pe hîrtie sau în practică. Şi de fiecare dată am rămas visătoare în faţa formulărilor care se lăţesc în ditamai dosare şi care lasă în urma lor efecte soporifice, chiar şi pentru cei mai entuziasmaţi dintre iniţiatori.

Mi-a picat de curînd în mînă o broşură care descrie, într-un limbaj aproape indescifrabil, o iniţiativă, altfel generoasă, inteligentă, utilă, verosimilă, a sistemului universitar din România.

Este vorba de un obiectiv extrem de important, pe care învăţămîntul românesc ar fi trebuit de mult să şi-l asume: acela ca programa şcolară, structurile educative, formarea cadrelor didactice să fie mai bine conectate la piaţa muncii. Cu alte cuvinte, să contribuie cu mai mult sîrg şi mai multă competenţă la integrarea profesională a elevilor şi a studenţilor.  

Care este titlul proiectului care-şi propune să îndeplinească acest străvechi deziderat? În formula POSDRU, el sună astfel: „Întărirea învăţămîntului superior orientat spre competenţe“. Cum sună obiectivul, în acelaşi limbaj sucit? „Creşterea calităţii formării competenţelor profesionale într-o concepţie europeană, prin întărirea răspunderii faţă de formarea competenţelor profesionale în învăţămîntul universitar românesc a tuturor celor implicaţi (...), avînd drept consecinţă întărirea procesului de transformare a universităţii într-o organizaţie care învaţă continuu, capabilă să se adapteze cerinţelor societăţii bazate pe cunoaştere.“ În faţa unei asemenea aserţiuni, întrebările dau în clocot: de ce, de pildă, răspunderea faţă de formarea competenţelor este o concepţie esenţial europeană? Americanii oare îşi bazează educaţia pe iresponsabili? Mai apoi, n-ar trebui, cumva, ca „procesul de transformare a universităţii într-o organizaţie care învaţă“ să aibă drept consecinţă „creşterea calităţii...“, şi nu invers? Las la o parte stahanovismul „întăririi“ perpetue – un soi de ideal academic „culturist“.

Broşura continuă cu sfaturi multiple despre cum să transformi universitatea într-o „organizaţie clasică“ şi, încă, într-una „care învaţă“ (învaţă ea însăşi sau îi învaţă pe alţii?): „membrii unei organizaţii care învaţă au o viziune comună. Aceasta înseamnă că într-o universitate care învaţă, scopurile personale se dezvoltă sincronizat cu scopurile şi viziunea universităţii.“ (Citatul se pare că aparţine unui guru al culturii organizaţionale, american, desigur, dar aş fi putut să jur că face parte din programul celui de-al XIV-lea congres al PCR sau din descrierea făcută de un entomolog rînduielilor dintr-un muşuroi de furnici.) Şi cum facem noi asta? Prin „cinci discipline de învăţat: măiestrie personală, modele mentale, viziune împărtăşită, învăţare în echipă, gîndire la nivel de sistem.“ Pare a fi vorba mai curînd de un atelier de lăcătuşerie, şi nu despre o şcoală superioară.  

Ştiu, mi se va spune, există limbaj de specialitate, mai puţin accesibil neiniţiaţilor. Mi se va mai spune că, dacă vrei fonduri europene, n-ai ce face, nu le poţi accesa vorbind precum Creangă sau Eminescu, ci folosind un limbaj standardizat, lesne de înţeles din orice parte a Europei ai veni. Şi totuşi, ideea că o universitate – adică o instituţie care va livra profesori, medici, filozofi, scriitori, actori, avocaţi, arhitecţi – vrea să „se revigoreze“, schimbînd aerul prăfuit al tranziţiei postcomuniste, cu aerul îmbîcsit al corporaţiilor, nu pare a stîrni optimismul.  

Maria Iordănescu este psiholog. 

Cea mai bună parte din noi jpeg
Am cîntat Go West la Moscova
Îmi tot fuge gîndul la fata deloc înaltă din Ucraina, care m-a oprit zîmbind pe holul Teatrului Bolșoi și mi-a făcut poze în timp ce imitam balerinele. Sper că va dansa toată viața, așa cum a visat.
Zizi și neantul jpeg
Balonzaid
Odată intrată în grupul de școlari și protejată de el, din potențială Scufiță Roșie deveneai pitic.
965 18 Adina jpeg
Pisicile și oamenii lor
Așadar sînt foarte mulți oameni care se adună în jurul acestor pisici ale nimănui – de la cei cărora „li se face milă”, ca mie, și se îndură să adopte, la donatori, la oengiști și la doctori.
965 19 Stela jpg
„Vizitatorii vin la MARe ca să se simtă bine, nu ca să își îndeplinească o îndatorire” – interviu cu Erwin KESSLER, directorul MARe/Muzeul de Artă Recentă –
Vizitatorii vin la MARe ca să se simtă bine, nu ca să își îndeplinească o îndatorire, o corvoadă culturală, din spectrul instruirii obligatorii.
p 20 WC jpg
Despre Marin Tarangul: cum începe lectura
Despre Marin Tarangul a scris Andrei Pleșu două propoziții care m-au făcut să nu mă las pînă nu îl citesc în întregime.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Francisc și Clara
Într-o istorie a prieteniilor spirituale, Francisc și Clara au o întîietate necontestată.
640px Bucharest city jpg
Zgomotul curățeniei
Dacă ne uităm în Planul de acțiune pentru aglomerarea București disponibil pe versiunea veche a site-ului Primăriei Municipiului București, observăm că măsurile sînt direcționate către zgomotul generat de traficul rutier, feroviar (tren, tramvai), aeroportuar și industrial.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O cercetătoare vorbește despre emoțiile animalelor și spune că cimpanzeii sînt capabili să se împace după ce au avut o dispută. Asta schimbă cu totul perspectiva asupra semenilor noștri care rămîn supărați ca văcarul pe sat.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.

Adevarul.ro

Membru SBU verificand dormitorul de ferma de proci al rusilor FOTO Twitter jpg
Ucrainenii prezintă imagini cu „dormitoare” improvizate de soldații ruși într-o fermă de porci VIDEO
Un filmuleț distribuit de serviciul secret al Ucrainei (SBU) sugerează că soldații ruși alungați recent dintr-o localitate din regiunea Herson au dormit printre porci.
gigi becali
Becali îi dă pe toți afară după Silkeborg - FCSB: „Sunt praf, circari! Trebuie să scăpăm de ei”
FCSB a desconsiderat competiția și mers cu rezervele în Danemarca pentru meciul din etapa a 3-a a Conference League. Rezultatul s-a văzut: 5-0 pentru gazde.
Oleksandra Matviiciuk FOTO Facebook jpg
O co-laureată a Premiului Nobel pentru Pace 2022 se pronunță pentru judecarea lui Putin într-un tribunal internațional
Şefa Centrului pentru Libertăți Civile, un ONG cu sediul la Kiev care se află printre cei trei co-laureaţi ai Premiului Nobel pentru Pace, a cerut vineri înființarea unui tribunal pentru judecarea lui Vladimir Putin.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.