O țară întreagă sub șoc

Publicat în Dilema Veche nr. 387 din 14 - 20 iulie 2011
Despre prietenie jpeg

Nu cred că se va schimba mare lucru în învăţămîntul românesc după aşa-zisul şoc al rezultatelor de la bacalaureatul 2011. Problemele par grave – complicitate între dascăli şi elevi la copiat, milioane de lei cheltuite pe meditaţii inutile, elevi care refuză să-şi asume minima responsabilitate pentru rezultatele slabe de la examinare –,  iar discuţiile jurnaliştilor şi autorităţilor mizează mai mult pe scandal şi revanşe politice, decît pe cauză, efect şi soluţii.  

Dar dovada cea mai importantă că, de fapt, nimeni nu este pregătit, dispus, interesat cu adevărat (nici cadre didactice, nici elevi, nici minister, nici părinţi) să remedieze situaţia din învăţămîntul românesc este aceea că toţi, absolut toţi, par surprinşi, stupefiaţi, intrigaţi de rezultatele de la examenul de bacalaureat. Deşi toţi, dar absolut toţi, cei implicaţi ar fi avut posibilitatea să reflecteze din timp la felul în care va decurge evaluarea de sfîrşit de liceu. 

Modele de subiecte sînt afişate pe netul ministerului sau sînt publicate în diverse culegeri de exerciţii. Pe parcursul anilor de liceu, elevii dau teze, participă la simulări ale examenului de bacalaureat, sînt examinaţi, verificaţi. De asemenea, în cadrul meditaţiilor, se presupune că profesorii îi testează, corectează, îi îndrumă pe elevi şi îi informează pe părinţi cu privire la nivelul de pregătire al copiilor lor. Rezultatele slabe la bacalaureat nu pot apărea din senin. Toţi au deci posibilitatea să ştie din timp, să aproximeze, să prevadă care vor fi rezultatele la examenul din vară. Nu poţi crede, chiar şi fără să fii specialist în educaţie, că între pregătirea din liceu şi examenul final elevii şi profesorii suferă brusc de o amnezie. Şi totuşi, opinia publică, ministerul, părinţii şi chiar elevii sînt amuţiţi de rezultatele bacalaureatului. Nu există, după ştiinţa mea, nici o sesizare, nici o analiză, nici un raport oficial, al vreunui cadru didactic, al vreunui director de liceu, sau al vreunui comitet de părinţi care să anunţe deschis, din timp: „copiii noştri nu vor lua bacalaureatul“, „liceul nostru nu va avea nici un elev cu note de trecere“. Nu există, din cîte ştiu, nici o cerere de întîlnire între cadre didactice, părinţi şi autorităţi în care să se discute preventiv, pe baza rezultatelor din timpul anului şcolar, despre soluţii pentru un bacalaureat verosimil. Pentru acest fapt, nu sînt prea multe explicaţii: ori simulările sau testările la care participă copiii nu păstrează standardele impuse de examinarea finală, ori se mizează pe mica descurcăreală, ori toţi sînt pregătiţi să acopere dezastrul pînă la publicarea lui pe listele cu admişi sau respinşi. (Am văzut elevi şi părinţi devastaţi de notele afişate şi mă întreb: Cît de surprins poţi să fii că ai picat bacalaureatul cu nota 2? Cu ce aşteptări ai pornit spre examen şi ai trecut de el, cînd tot ce ai putut scrie corect pe foaia de examen a fost numele tău?) 

Aş mai adăuga ceva despre procentul, de 44%, al celor care au trecut bacalaureatul: dacă examenul ar reflecta într-adevăr nivelul de cunoştinţe al elevilor, dacă aproape jumătate dintre ei ar fi, într-adevăr, capabili să rezolve subiectele dificile propuse de minister, nu cred că este un rezultat slab. Absolvirea liceului cu diplomă de bacalaureat presupune competenţe excepţionale ale elevilor, nu neapărat împărţite democratic. Diploma de bacalaureat devine absolut necesară atunci cînd vizezi un loc la facultate. Or, un licean care a picat bacul cu nota 3 nu poate, în mod realist, să-şi propună, imediat, o pregătire universitară. Sau poate?!

Nu cred că se va schimba mare lucru în învăţămîntul românesc după aşa-zisul şoc al rezultatelor de la bacalaureatul 2011. Problemele par grave – complicitate între dascăli şi elevi la copiat, milioane de lei cheltuite pe meditaţii inutile, elevi care refuză să-şi asume minima responsabilitate pentru rezultatele slabe de la examinare –,  iar discuţiile jurnaliştilor şi autorităţilor mizează mai mult pe scandal şi revanşe politice, decît pe cauză, efect şi soluţii.  

este psiholog

Dar dovada cea mai importantă că, de fapt, nimeni nu este pregătit, dispus, interesat cu adevărat (nici cadre didactice, nici elevi, nici minister, nici părinţi) să remedieze situaţia din învăţămîntul românesc este aceea că toţi, absolut toţi, par surprinşi, stupefiaţi, intrigaţi de rezultatele de la examenul de bacalaureat. Deşi toţi, dar absolut toţi, cei implicaţi ar fi avut posibilitatea să reflecteze din timp la felul în care va decurge evaluarea de sfîrşit de liceu. 

Modele de subiecte sînt afişate pe netul ministerului sau sînt publicate în diverse culegeri de exerciţii. Pe parcursul anilor de liceu, elevii dau teze, participă la simulări ale examenului de bacalaureat, sînt examinaţi, verificaţi. De asemenea, în cadrul meditaţiilor, se presupune că profesorii îi testează, corectează, îi îndrumă pe elevi şi îi informează pe părinţi cu privire la nivelul de pregătire al copiilor lor. Rezultatele slabe la bacalaureat nu pot apărea din senin. Toţi au deci posibilitatea să ştie din timp, să aproximeze, să prevadă care vor fi rezultatele la examenul din vară. Nu poţi crede, chiar şi fără să fii specialist în educaţie, că între pregătirea din liceu şi examenul final elevii şi profesorii suferă brusc de o amnezie. Şi totuşi, opinia publică, ministerul, părinţii şi chiar elevii sînt amuţiţi de rezultatele bacalaureatului. Nu există, după ştiinţa mea, nici o sesizare, nici o analiză, nici un raport oficial, al vreunui cadru didactic, al vreunui director de liceu, sau al vreunui comitet de părinţi care să anunţe deschis, din timp: „copiii noştri nu vor lua bacalaureatul“, „liceul nostru nu va avea nici un elev cu note de trecere“. Nu există, din cîte ştiu, nici o cerere de întîlnire între cadre didactice, părinţi şi autorităţi în care să se discute preventiv, pe baza rezultatelor din timpul anului şcolar, despre soluţii pentru un bacalaureat verosimil. Pentru acest fapt, nu sînt prea multe explicaţii: ori simulările sau testările la care participă copiii nu păstrează standardele impuse de examinarea finală, ori se mizează pe mica descurcăreală, ori toţi sînt pregătiţi să acopere dezastrul pînă la publicarea lui pe listele cu admişi sau respinşi. (Am văzut elevi şi părinţi devastaţi de notele afişate şi mă întreb: Cît de surprins poţi să fii că ai picat bacalaureatul cu nota 2? Cu ce aşteptări ai pornit spre examen şi ai trecut de el, cînd tot ce ai putut scrie corect pe foaia de examen a fost numele tău?) 

Aş mai adăuga ceva despre procentul, de 44%, al celor care au trecut bacalaureatul: dacă examenul ar reflecta într-adevăr nivelul de cunoştinţe al elevilor, dacă aproape jumătate dintre ei ar fi, într-adevăr, capabili să rezolve subiectele dificile propuse de minister, nu cred că este un rezultat slab. Absolvirea liceului cu diplomă de bacalaureat presupune competenţe excepţionale ale elevilor, nu neapărat împărţite democratic. Diploma de bacalaureat devine absolut necesară atunci cînd vizezi un loc la facultate. Or, un licean care a picat bacul cu nota 3 nu poate, în mod realist, să-şi propună, imediat, o pregătire universitară. Sau poate?! 

Maria Iordănescu este psiholog.

14432651257 2f5a92d0bd k jpg
Pădurea și parcul
Acolo, în pădure, realizezi că tu ești un musafir, primit acolo cu îngăduință, și că este cazul să nu rămînă urme ale trecerii tale.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce urăsc statul român?
Profesorul Aurel Romilă, care a murit recent, spunea că cele mai multe dintre bolile psihice ni se trag de la societatea în care trăim.
p 19 jpg
Mizele vulgarității
O miză a vulgarității ar fi vizibilitatea, tradusă prin „rating” – și e suficient să ne uităm la rețetele emisiunilor de așa-zis divertisment de la televiziunile comerciale românești, pentru a înțelege de ce este atît de mult folosită.
p 20 Sfintul Serafim din Sarov WC jpg
Delir cu complicaţii religioase
Nu e oare de rîs scenariul fantast al „războiului sfînt” împotriva unui Occident care ar ameninţa, cu otrava lui, bastionul rus, refugiu al valorilor tradiţionale?
Theodor Pallady jpeg
Interludiu confesiv
Fetișul desacralizării a devenit atît de tiranic încît nu mai permite nici veracitatea blasfemiei sau defularea ironică.
Zizi și neantul jpeg
Setea
Siropul, de altfel, combinat cu apă de la chiuvetă, era unul din deliciile aleatorii ale copilăriei mele.
p 24 M  Plesu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
Cum ar fi un parteneriat al Poștei și cu HoReCa?
Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?