O profesoară şi 15 liceeni

Publicat în Dilema Veche nr. 511 din 28 noiembrie - 4 decembrie 2013
Dialoguri întrerupte jpeg

Recunosc, fac parte, nu de puţine ori, din corul celor care vorbesc/scriu mai curînd despre „generaţia tînără“, „adolescenţii patriei“, „liceenii vremurilor noastre“, „dascălii de azi“, „profesorii de mîine“, decît despre adolescentul X, tînărul Y, elevul Z sau învăţătorul T. Ziarele, televiziunile, Ministerul Educaţiei, inspectoratele şcolare, dascălii sînt tentaţi să analizeze, să comenteze, să critice, să laude mai degrabă grupul, categoria, decît figuri particulare. Şi mă întreb, nu de puţine ori, faţă în faţă cu generaţia despre care scriu, dacă ştim cu adevărat despre cine vorbim. Dacă îi cunoaştem aşa de bine cum pretind statisticile şi evaluările.

Am fost la o întîlnire cu elevii clasei a XI-a de la Liceul Cronos din Bucureşti şi cu diriginta lor, doamna Rucsandra Cioc. O întîlnire scurtă, dar cu totul specială, în care am vorbit despre timp liber, prieteni, modele, carte, experienţe, biografii excepţionale.

Doamna Rucsandra Cioc este profesoară de limba franceză, o mînă de om, entuziastă, harnică, plină de bunăvoinţă şi de farmec, cultivată şi devotată. Este doctor în Litere şi bursieră Erasmus.

Vrea modele excepţionale pentru elevii ei. Şi caută orice prilej ca să îi facă să le întîlnească: vizite la muzee, dialoguri cu jurnalişti, cărţi de referinţă din varii domenii. În clasa ei, pe unul dintre pereţi se află un mic panou dedicat lui Constantin Noica: fotografii, citate, biografie, comentarii. Le spune poveşti fermecătoare copiilor, despre oameni care au reuşit, despre oameni care înfruntă greutăţi inimaginabile, oameni altfel. Şi speră, zi de zi, să mişte munţii din loc.

15 tineri. Cuviincioşi, zgomotoşi, dornici de dialog fără rigori prea multe, curioşi, impetuoşi şi cu opinii ferme, dar vulnerabile la o contraargumentaţie mai serioasă. Modelele alese de ei? Unul şi unul: Sigmund Freud, Donald Trump, Bill Gates, Nikola Tesla. Nici un român. Doar oameni bogaţi sau pionieri ai vremurilor lor. Oameni care au reuşit pornind de jos. De foarte de jos. Adică din acelaşi loc din care liceenii României de azi îşi imaginează că pornesc şi ei. Au problemele obişnuite ale unui tînăr licean: iubiri, prietenii, părinţi şi şcoală. Cam în această ordine.

Citesc. Nu mult, cît să le fie de folos la şcoală. Ascultă. Nu cu multă atenţie, cît să-i contrazică pe adulţii care îi ceartă. Vorbesc. Nu fără greşeli, căci au multe şi repede de spus şi nici nu au citit prea mult.

Ştiu, mi se va spune că este o imagine îngăduitoare a tinerimii de azi. Că nu i-am văzut la ore, cînd tac în faţa întrebărilor, sau în pauze, cînd se războiesc cu lumea întreagă. Că nu i-am văzut cum refuză să meargă la muzee sau să citească lectura obligatorie. Cînd spun orori despre profesori sau despre colegi.

Şi totuşi, faţă în faţă cu ei îţi vine greu să le mai aplici etichete ostile. În loc să le vezi agitaţia, nepăsarea, refuzul, negarea, critica, le vezi dorinţa de a vorbi. De a fi cunoscuţi dincolo de nota la fizică sau la geografie. Dincolo de neputinţa de a construi un comentariu la română sau o argumentaţie la istorie. Le mai vezi teama de viitor şi spaima că nu vor reuşi.

Maria Iordănescu este psiholog.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Am cîntat Go West la Moscova
Îmi tot fuge gîndul la fata deloc înaltă din Ucraina, care m-a oprit zîmbind pe holul Teatrului Bolșoi și mi-a făcut poze în timp ce imitam balerinele. Sper că va dansa toată viața, așa cum a visat.
Zizi și neantul jpeg
Balonzaid
Odată intrată în grupul de școlari și protejată de el, din potențială Scufiță Roșie deveneai pitic.
965 18 Adina jpeg
Pisicile și oamenii lor
Așadar sînt foarte mulți oameni care se adună în jurul acestor pisici ale nimănui – de la cei cărora „li se face milă”, ca mie, și se îndură să adopte, la donatori, la oengiști și la doctori.
965 19 Stela jpg
„Vizitatorii vin la MARe ca să se simtă bine, nu ca să își îndeplinească o îndatorire” – interviu cu Erwin KESSLER, directorul MARe/Muzeul de Artă Recentă –
Vizitatorii vin la MARe ca să se simtă bine, nu ca să își îndeplinească o îndatorire, o corvoadă culturală, din spectrul instruirii obligatorii.
p 20 WC jpg
Despre Marin Tarangul: cum începe lectura
Despre Marin Tarangul a scris Andrei Pleșu două propoziții care m-au făcut să nu mă las pînă nu îl citesc în întregime.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Francisc și Clara
Într-o istorie a prieteniilor spirituale, Francisc și Clara au o întîietate necontestată.
640px Bucharest city jpg
Zgomotul curățeniei
Dacă ne uităm în Planul de acțiune pentru aglomerarea București disponibil pe versiunea veche a site-ului Primăriei Municipiului București, observăm că măsurile sînt direcționate către zgomotul generat de traficul rutier, feroviar (tren, tramvai), aeroportuar și industrial.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O cercetătoare vorbește despre emoțiile animalelor și spune că cimpanzeii sînt capabili să se împace după ce au avut o dispută. Asta schimbă cu totul perspectiva asupra semenilor noștri care rămîn supărați ca văcarul pe sat.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.

Adevarul.ro

comuna dobarceni imagine jpg
Sărăcia, viciile și abuzurile, cercul vicios care macină multe comunități rurale
Pentru cele mai multe comunități rurale din nordul Moldovei, sărăcia extremă, viciile și abuzurile sunt la ordinea zilei. Fără nicio perspectivă și fără șansa de a evada din acest cerc vicios, sute de români de la sat ajung să perpetueze o adevărată dramă socială.
spital corabia
Spitalul care căuta medici în Bulgaria vrea să renunțe la chirurgi. Administrator: „A fost o idee, n-am acceptat”
Cheltuielile de personal depășesc la Spitalul Orășenesc Corabia din Olt 85% din totalul bugetului. Managerul spune, într-un raport oficial, că mai multe posturi de medic nu se justifică.
Klaus Iohannis la Praga la Consiliul European informal FOTO Presidency jpg
Iohannis a reiterat, la Praga, deschiderea României pentru procesul de reconstrucție a Ucrainei
Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat, la Praga, poziţia României privind independenţa, integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei şi continuarea sprijinului constant al ţării noastre, pe multiple planuri.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.