Munca la români în datele Eurostat

Biroul de statistică al Uniunii Europene oferă informații statistice comparabile pentru statele membre ale Uniunii și pentru un număr de alte țări europene candidate și necandidate la calitatea de membru al Uniunii Europene. Sînt nouă domenii ale vieții economice și sociale acoperite de indicatorii statistici ai Eurostat, printre care și Populația și condițiile sociale. În capitolul care îi este dedicat, un subcapitol consistent este cel al Muncii. În datele Eurostat asupra muncii găsim un număr important de indicatori ce ar putea oferi cititorului Dilemei vechi repere de comparare și apreciere a muncii la români.

Trei fațete ale muncii la români comparativ cu situația din întreaga populație a Uniunii Europene, ca valori medii, sînt prezentate în acest articol: participarea la activitatea economică a bărbaților și femeilor în funcție de vîrstă, structura populației ocupate economic pe ramuri ale economiei naționale și proporția persoanelor care au program flexibil de lucru în România și în celelalte state membre ale Uniunii.

În indicatorii și standardele Eurostat, noțiunea de participare la activitatea economică este bine precizată: se referă la populația activă economic, compusă din persoanele care furnizează forța de muncă disponibilă pentru producția de bunuri și servicii, incluzînd populația ocupată (care are un loc de muncă) și șomerii (cei care nu au un loc de muncă, dar îl caută și sînt disponibili să îl ocupe). Datele și informațiile au drept sursă una dintre cele mai importante și complexe cercetări selective reprezentative pe care le organizează oficiile naționale de statistică – Ancheta forței de muncă în gospodării. Organizarea, efectuarea, tratarea datelor și prezentarea rezultatelor sînt pe deplin armonizate în spațiul UE. Dacă avem, prin aceste anchete, în mod prioritar, indicatori asupra participării populației la activitățile economice, găsim și caracteristicile majore ale celeilalte părți a populației – cea inactivă economic (compusă din pensionari și beneficiari de ajutor social, persoane casnice, elevi și studenți, care nu desfășoară activități economice). Anul trecut, la nivelul populației în vîrstă de 15-59 ani a Uniunii Europene, erau activi economic 82 de bărbați din 100, iar la femei rata era de 72 la 100. În țara noastră, cele două rate erau de 80 și, respectiv, 63 la 100. La bărbați, participarea la activități economice era similară cu cea din celelalte țări, iar dacă privim ratele de activitate pe vîrste, constatăm valori mai mari decît cele din Italia, Bulgaria, Irlanda și Belgia. Situația este diferită la femei și în figura 1 am selectat cele mai semnificative repere pentru definirea particularităților participării la activitatea economică pe vîrste. Ratele de activitate sînt considerabil inferioare celor medii din UE28, îndeosebi între vîrstele de 20 și 35 ani. Diferențele sînt neobișnuit de mari dacă ne raportăm la ratele cele mai ridicate, cele din Suedia și Slovenia (și multe alte țări cu nivel apropiat de cel din cele două țări). Valori mai -mici ale ratelor de activitate se înregistrau doar în Italia. Ceea ce ar putea surprinde în cazul țării noastre și, într-o măsură mai mică, al valorilor medii UE28 este inflexiunea curbei ratelor între 25 și 35 ani, urmată de reluarea progresului valorilor ratelor de activitate la celelalte vîrste. Ea este rezultatul ieșirii din activitatea economică pentru doi-trei ani a unora dintre tinerele mame după aducerea pe lume a copilului. Este concediul de creștere a copilului, măsură pe care o găsim, în formule diferite, și în alte țări din Uniune, cu aceleași efecte de reducere a nivelului ratelor de activitate. Este cazul Cehiei, Ciprului, Estoniei, Finlandei, Irlandei, Regatului Unit, Slovaciei, Ungariei. În cazul țării noastre, inflexiunea curbei ratelor de activitate pe vîrste a apărut după introducerea măsurii concediului și a indemnizației de creștere a copilului (în anul 2003).

Există o multitudine de factori, de natură extrem de variată, care pot motiva participarea în măsură mai mare la activități economice a bărbaților în țările membre ale Uniunii Europene. Referința este la activități economice incluse în Clasificarea statistică a Comunității Europene. Diferențele de participare la activitatea economică a femeilor și bărbaților sînt oglindite în nivelul ratelor de activitate pe vîrste și un exercițiu de estimare a dimensiunii decalajului, folosind datele Eurostat pe anul 2017, duce la următorul clasament:

– țări în care decalajul dintre bărbați și femei este foarte redus: Austria, Danemarca, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia, Portugalia, Slovenia, Suedia;

– țări în care decalajul este redus: Bulgaria, Croația, Estonia, Franța, Olanda, Spania, Regatul Unit;

– țări în care decalajul este mare: Cehia, Grecia, Irlanda, Polonia, Slovacia, Ungaria;

– țări în care decalajul este foarte mare: Italia și România.

Clasamentul impune prudență, marile diferențe dintre rate fiind situate la vîrstele cele mai tinere și după vîrsta de 50 ani. Este vorba de vîrste la care particularități naționale însemnate există în domeniul componentei activitate economică a sistemului educațional, la primele vîrste, și în politicile de pensionare, la cele din urmă vîrste.

Participării mai reduse la activitatea economică îi corespunde o structură inferioară a populației ocupate economic pe ramuri ale economiei naționale, tipică unei țări în curs dezvoltare. Ramurile pot fi grupate în trei mari sectoare ale economiei: primar, secundar și terțiar. În primul sector sînt incluse agricultura, activitățile forestiere și pescuitul. Sectorul secundar cuprinde mineritul, industriile prelucrătoare, electricitate, gaz, termoficare, aer condiționat, apă, canalizare, salubritate și construcții. În sectorul terțiar se includ numeroase activități din sfera serviciilor, cele mai reprezentative fiind comerțul, transporturile și depozitarea, hoteluri, restaurante, informație și comunicare, servicii financiare, asigurări, administrația publică, apărarea, securitatea socială, educația, sănătatea, asistența socială, artele, divertismentul și recreerea. Modernizarea societății a însemnat și înseamnă reducerea proporției populației ocupate în primele două sectoare și ascensiunea continuă a proporției din aria serviciilor. Productivitatea muncii în primele două sectoare a înregistrat progrese spectaculoase, iar nevoile de servicii adresate populației și afacerilor au crescut exponențial. Totul, pe fondul progresului considerabil al standardului de viață. Structura populației ocupate din țara noastră este cea tipică unei țări în curs de dezvoltare, avînd o imensă proporție a populației ocupate în agricultură – 23%, comparativ cu numai 4% în populația ocupată a UE28 și 2,6% în populația celor 15 țări mai dezvoltate care compuneau UE15 înainte de extinderea din anul 2004. Și în sectorul secundar avem o proporție mai ridicată decît cea din UE28, iar sinteza ocupării și a gradului de dezvoltare a țării este oglindită în proporția populației ocupate în servicii – doar 47%, comparativ cu 72% în populația ocupată a UE28 și 75% la nivelul celor 15 țări din UE15.

Cea de-a treia fațetă a muncii la români în datele Eurostat este durata programului de muncă. Subdezvoltarea ramurilor și activităților incluse în sectorul terțiar, al serviciilor, este o piedică majoră în expansiunea programului redus de lucru, cel în regim de part-time. Domeniul serviciilor este cel care reclamă și favorizează activități economice de cîteva ore pe zi. Funcționarea sistemului implică însă o organizare perfectă, randament și disciplină. Activitatea în part-time este mult mai răspîndită în rîndul femeilor decît la bărbați. Particularitățile activităților economice din sfera serviciilor favorizează pre-fe-rința pentru forța de muncă feminină. Pe de altă parte, programul de muncă redus și flexibil asigură compatibilitate între statutul de mamă și cel de persoană activă economic. În plus, acest program permite, celor care doresc, două locuri de muncă. La nivelul UE28, proporția persoanelor ocupate în regim de part-time a fost în anul 2017 de 31% la femei și doar 8% la bărbați. În țara noastră, cele două proporții au fost de 6,6% și 6,4%, iar locul atît de stingher ocupat între celelalte țări din UE28, la periferia clasamentului, este cel din figura 2.

Cele trei caracteristici ale participării populației la activități economice în țara noastră comparativ cu valorile medii din Uniunea Europeană reflectă decalaje considerabile, care se adaugă celorlalte decalaje din economie, educație, sănătate, infrastructură. 

Vasile Gheţău este profesor la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti şi director al Centrului de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici“ al Academiei Române. Cea mai recentă carte publicată: Drama noastră demografică, Editura Compania, 2012.

Foto: flickr