Mediul de afaceri trebuie să asculte şi să conducă

Beth BROOKE-MARCINIAK
Publicat în Dilema Veche nr. 677 din 9-15 februarie 2017
Mediul de afaceri trebuie să asculte şi să conducă jpeg

Liderii din domeniul economic, politic și academic din întreaga lume s-au reunit din nou la Davos, cu ocazia întîlnirii anuale a Forumului Economic Mondial (FEM), și au discutat îndelung despre starea actuală a lumii și despre modul în care aceasta poate fi îmbunătățită. Tema din acest an a fost „leadership receptiv“, care, potrivit fondatorului FEM Klaus Schwalb, „necesită o implicare mai profundă în dezvoltarea incluzivă și în creșterea echitabilă la nivel național și global deopotrivă“.

O cursă prezidențială agresivă și controversată, alegerea lui Donald Trump și valul de proteste post-electorale din SUA – toate acestea arată cît de important e să acordăm atenție atît mesajelor politice, cît și diferențelor culturale. Mulți observatori s-au așteptat ca alegerile din 2016 să fie un referendum despre valori culturale, dar votanții au transmis un mesaj clar despre un sistem economic care nu a știut să-i includă.

Clasa muncitoare americană vrea ca cineva să observe faptul că locurile lor de muncă au fost dislocate de tehnologie și de globalizare. Ei își doresc mîndrie profesională, dar meseriile pe care le practicau cîndva au dispărut. Și, prin urmare, își doresc pe cineva care să remedieze această problemă, și au votat în consecință.

Mediul de afaceri nu era trecut ca atare pe buletinele de vot. Dar, fiind eu însumi cineva care reprezintă o organizație multinațională, mă privesc în oglindă atunci cînd vorbesc despre rezultatul alegerilor. Afacerile și organizațiile multinaționale au prosperat de pe urma piețelor globale și a imenselor progrese tehnologice. Aceste schimbări au contribuit semnificativ la productivitate, dar au creat totodată impresia că locurile de muncă au fost externalizate, odată cu mutarea producției în economii cu costuri de muncă scăzute. Lecția pe care trebuie să o învățăm este că e nevoie de o gîndire economică pe termen lung, atunci cînd luăm decizii cu consecințe sociale vaste.

Cu siguranță, nemulțumirea votanților nu este doar un fenomen american. În perspectiva negocierilor pentru Brexit, mulți își fac griji pentru viitorul Europei. E posibil ca alegerile din Italia, Franța, Olanda și Germania de anul acesta să afecteze principiile deschiderii și ale integrării. Și un nou val de refugiați ar putea constitui o amenințare vitală la adresa unității europene.

Inegalitatea economică este, fără îndoială, o problemă de interes public. În condițiile în care țările se închid între propriile granițe, ca efect al naționalismului și al intoleranței în creștere, leadership-ul receptiv presupune a asculta cu atenție mesajul din fundal și a acționa în consecință.

În economiile dezvoltate, acest mesaj reflectă trei tendințe. În primul rînd, oportunitățile economice pentru clasa muncitoare și cea de mijloc sînt în scădere. Chiar dacă imigrația și globalizarea sînt, îndeobște, cele acuzate, de vină sînt, de fapt, o creștere economică lentă, devenită cronică, și inovația tehnologică.

În al doilea rînd, există o credință larg răspîndită potrivit căreia, în economiile dezvoltate, elitele urbane – din guvern, mass-media și mediul de afaceri – nu vor sau nu pot să trateze problemele cele mai grave ale societății: inegalitatea economică, crizele bancare, îmbătrînirea populației, suprasolicitarea sistemului de securitate socială, terorismul, granițele permeabile, schimbarea rapidă a identităților comunitare și multe altele. Sînt teme care nu pot fi ignorate și care survin în viața de zi cu zi a oamenilor.

În al treilea rînd, social media și hiperconectivitatea ne divizează la fel de mult pe cît ne unesc. Pentru a fi văzut în aglomeratul peisaj media din ziua de azi, trebuie să fii provocator – un imperativ care duce la puncte de vedere tot mai extreme, la polarizări și la crearea de realități alternative. Într-un astfel de mediu, factorii de decizie se simt forțați să acționeze rapid, slăbind tradiția luării de decizie consultativă și consensuală, specifică democrației reprezentative.

Liderii receptivi trebuie să învețe din greșeli. Probabilitatea ca Trump să relaxeze reglementările și să reducă taxele a pompat oxigen în piețele SUA, și mulți oameni de afaceri cred într-o iminentă creștere economică. Chiar dacă această creștere e de bun augur, important e să ne asigurăm că nu vom reface traseul greșit al ultimului deceniu, în care beneficiul creșterii nu a fost distribuit la scară largă.

În contextul eșecurilor politice de astăzi, leadership-ul receptiv presupune vizarea tuturor formelor de inegalitate. Trebuie schimbat modelul standard de afaceri, astfel încît stimulentele și prioritățile să se alinieze cu o apartenență corporatistă responsabilă. Asta înseamnă regîndirea conducerii corporațiilor, a valorilor centrale, a normelor și intereselor care motivează comportamentul corporațiilor. Toate părțile implicate – de la directorii executivi, membrii conducerii și investitori la guvern și la organizațiile societății civile – ar trebui să se implice în elaborarea unei soluții oneste și de lungă durată pentru problemele care îi preocupă pe oameni.

Iar faptul că companiilor le pasă și că acordă mai multă atenție implicațiilor sociale și politice ale acțiunilor lor trebuie să fie vizibil. Organizațiile multinaționale trebuie să se gîndească serios la modul în care vor fi percepute deciziile lor de externalizare, de transfer al profiturilor și de căutare de beneficii fiscale în afara țării. Va ajunge o companie la știri prin reducerea locurilor de muncă și prin programele de formare profesională? Dacă o companie adoptă o tehnologie de creștere a productivității care reduce locurile de muncă, va lua și măsuri pentru a-i ajuta pe muncitorii disponibilizați să rămînă încadrabili în forța de muncă?

Într-o lume mass-media „post-adevăr“ și volatilă, a da vina pe guvern sau a pretinde că globalizarea e benefică nu are sorți de izbîndă. Organizațiile multinaționale au contribuit la crearea problemelor cu care ne confruntăm astăzi și tot ele ar trebui să colaboreze cu guvernele și cu publicul pentru a elabora o soluție inovatoare. Companiile ar trebui să asigure că birourile lor sînt locuri sigure pentru dialog, deoarece viziunile diferite îmbunătățesc rezultatele. În general, trebuie să regîndim contractul social existent dintre mediul de afaceri și societate și să reinventăm conducerea corporațiilor ca pe un instrument puternic de extindere a incluziunii economice și culturale.

Organizațiile multinaționale pot aborda provocările lumii de azi numai cu ajutorul unui tip receptiv de leadership, care găsește, alături de guverne și de membrii societății civile, un teren comun propice descoperirii unei noi căi de progres. Lucrînd împreună, putem contribui la construirea unei economii incluzive de care să putem beneficia cu toții. 

Beth Brooke-Marciniak este vicepre­șe­din­tele global pentru Politici publice al EY. 

© Project Syndicate, 2017

www.project-syndicate.org

traducere din limba englezăde Matei PLEŞU

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Cum a slăbit Damian Drăghici aproape 70 de kilograme. „Am avut zile când puteam să trăiesc doar din zahăr” VIDEO
Artistul, care a dezvăluit cum s-a transformat din punct de vedere fizic și mental, povestit că cea mai mare luptă pe care a dus-o a fost cea cu zahărul, și nu cea cu kilogramele.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.