Viorica, de profesie "femeie"

Publicat în Dilema Veche nr. 492 din 18-24 iulie 2013
Nebuna din cartier jpeg

„De 20 de ani, eu lucrez în domeniul curăţeniei“ – se recomandă ea. Mică, neagră, trupul ei seamănă cu un urcior de lut. Burta îi e umflată „de la bere“ (Timişoreana, la PET), în cîmpul muncii bea cot la cot cu concubinul ei, care e zugrav. El zugrăveşte şi repară case, ea vine şi face curat după el, încă 100 de lei intră în bugetul familiei. „Eu să ştiţi că mă mişc repede!“ le promite „angajatorilor“ care s-au săturat deja de casa întoarsă cu fundu-n sus. Sosirea Vioricăi e o garanţie că acel întreg coşmar se va sfîrşi în curînd. Îţi cere mătură, mop, găleţi, detergent, soluţii de curăţat felurite şi comentează că toate-s proaste. „Dacă vreţi, vă aduc eu, de la mine de la ţară, o mătură bună... V-o fac cadou şi nu vă cer bani pe ea!“ (Are obiceiul de a vorbi în pleonasme, pentru a-şi întări spusele.)

Tot ce e la oraş nu e bun pentru Viorica. Mai puţin Oborul, unde găseşte tot ce-i place. „Cît aţi dat pe casa asta? Aşa mult?! Păi cu banii ăştia vă luaţi la noi, la Afumaţi, casă cu cinci sau şase camere, cu grădină, cu livadă...“ „Vă mai trebe capacul ăsta de vece?... Pot să-l iau eu, e bun la mine, la ţară!“ Viorica nu doar că face curat, dar te scapă şi de tot ce nu-ţi mai trebuie sau de ce presupune ea că nu mai ai nevoie. La început întreabă, dup-aia se face că uită sau nu mai vrea „să te deranjeze“ şi se goleşte casa în urma ei. E lună. Prosoape vechi, pantofi, o cratiţă arsă, o parte din colecţia Dilema (despre care a crezut că-s ziare „de aruncat“), un cleşte şi un patent cam ruginite, trafaletul şi pensulele pe care tu le-ai cumpărat (dacă ai terminat cu zugrăveala, ar fi stupid să le mai ţii, nu-i aşa?), o undiţă (unde să dai tu la peşte, pe asfalt?). Pe toate le găseşti la ea în sacoşă, dacă o verifici la plecare. Toate-s bune la ea, „la ţară“, toate lucruşoarele din casele celor de la oraş. „Păi, am crezut că nu vă mai trebe!“ Le înapoiază, oftînd.

Viorica face curat „prin mai multe căşi“, nu doar prin cele unde zugrăveşte soţu’. Poartă ochelari, că nu mai vede bine. „De la var! Mi-a intrat odată var într-un ochi şi n-am mai văzut cu el. Dup-aia mi-a intrat şi-n celălalt şi n-am mai văzut nimic. M-am operat şi mi-am pus ochelari.“ Nu-i stă rău cu ochelari, are o stranie alură intelectuală. Cînd bea bere la PET, în pauze, rîgîie discret.

Primul soţ al Vioricăi „s-a sinucis singur“, în urmă cu şapte ani. Şi aşa a rămas ea de pripas, cu cei trei băieţi pe care noul iubit, zugravul, i-a învăţat meserie şi i-a pus la muncă. Băiatul cel mare se pricepe un pic şi la instalaţii sanitare, mijlociul le are cu electricele, cel mic cară cu cîrca sacii de moloz şi vrea să dea la facultate, la Construcţii. Şi aşa alcătuiesc ei „o echipă“ – ai nevoie de ceva în casă, ei fac tot. O afacere de familie, iar Viorica e şefa. Îi admiri pe undeva, reuşesc să supravieţuiască pe spinarea celor care vor profesionişti, dar tocmesc cîrpaci, chiar o duc mai bine decît tine, acolo, la ei, „la ţară“.

Într-adevăr, Viorica „s-a mişcat repede“. În două ore, aparent a terminat. După ce pleacă, descoperi că totul e făcut de mîntuială, păianjenii continuă să-şi vadă de viaţa lor, prin colţurile întunecate. A reuşit să rupă, ea ştie cum, coada de la mop. S-a cocoţat pe un scaun înalt, s-a „deschilibrat“ şi a spart o lustră. „M-a lăsat Dumnezeu mică şi pitică, n-aveam cum să ajung la ea ca s-o curăţ!“ Aşadar, 100 de lei „munca ei“, plus încă 50 paguba, plus vreo duzină de obiecte şi obiecţele subtilizate, pe motiv că nu-ţi mai trebuie. Tragi adînc aer în piept şi te apuci să faci curat. După Viorica, cea care a făcut curat după zugravi.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.
Zizi și neantul jpeg
Spre prima zi de școală
În prima zi de școală, cîndva prin anii ’70, aveam părul foarte scurt. Arătam ca un băiețel trist. Nu numai că eram tunsă băiețește, ci și părul meu, pînă atunci plin de bucle, stătea turtit și parcă apăsat de o uriașă rocă.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Armînlu nu cheari! – despre călătoria mea în Albania (4) –
Doi oameni drăguți, deschiși, prietenoși, ca mai toți oamenii pe care i-am întîlnit în Albania și de care m-am simțit încă din primele momente legată afectiv. Acum mi-e dor de ei de parcă toți ar fi rudele mele.
p 19 WC jpg
Cacealmaua de la Airport Plaza
Sînt un român cu domiciliul în străinătate care, la ultimul lui sejur în România, a fost jefuit cu sălbăticie de compania de închiriat mașini.
p 20 WC jpg
Cei neștiuți care întîrzie
Despre katechon, cuvîntul misterios al Sfîntului Apostol Pavel din 2 Tesaloniceni 2, 6-7, s-a scris enorm.
640px Faculty of Theology (personification) 1 jpg
Spre o teologie laică (2)
Lumea nu era nici ea privită ca un stadiu trecător. Ea a devenit în şi de la sine, aşa cum atestă într-adevăr Scripturile, „foarte bună“ (Gen. 1: 31), dacă nu de-a dreptul sacră.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe stradă, o tanti cu o geantă de plastic pe umăr, colorată în nuanțe de albastru, pe care scrie: „În interior am armonie“. Ce să zic, bravo ție!
Cea mai bună parte din noi jpeg
Vîrsta de mijloc, fără prospect
A jongla pe un pod de sfoară între ce cunoști și ce te așteaptă încă.
Zizi și neantul jpeg
Urși
Ursul respectiv intră și prin curțile oamenilor. Sare gardurile, fără probleme, și te trezești cu el la geam ori dormind pe gazon, sau devorîndu-ți mîncarea pentru pisici. Devine o realitate tragicomică a existenței tale, care nu pare a avea mari șanse de rezolvare.

Adevarul.ro

Mircea Badea jpg
Antena 3 a devenit Antena 3 CNN: postul și-a schimbat numele și sigla. Ce discurs a ținut Mircea Badea VIDEO
Marți, 26 septembrie, Mihai Gâdea și Rani Raad, președinte CNN Worldwide Commercial, au semnat la București acordul de parteneriat.
Retezat  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (3) JPG
Secretele Retezatului. Teritoriul din inima munților interzis complet turiștilor încă din anii ´50
Un teritoriu de aproape 2.000 de hectare din Parcul Național Retezat a rămas complet interzis turiștilor, însă din anii ´50, când autoritățile au decis să rămână neatins.
panouri fotovoltaice
Zeci de mii de panouri fotovoltaice stau nefolosite în depozitele din Europa. De ce nu sunt instalate
Zeci de mii de panouri fotovoltaice stau nefolosite în depozitele din Europa, tocmai când continentul se confruntă cu o criză energetică fără precedent.

HIstoria.ro

image
Cine a fost „Îngerul de la Ploiești”?
O prinţesă furată de propriul tată și dusă la orfelinat, regăsită la 13 ani de familia din partea mamei, una dintre cele mai bogate din România – bunicul era supranumit „Nababul“.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.