Televiziunile de sub radar

22 ianuarie 2014
Televiziunile de sub radar jpeg

La Bucureşti, lucrurile sînt clare: Antena 3 baletează între PSD şi PNL, B1 TV are simpatii în zona prezidenţială, România TV e a unui deputat PSD, apropiat al premierului, iar restul televiziunilor politice, cele fără afiliere clară, au probleme cu salariile. Poporul nu are însă numai presă centrală: sub stratul vizibil de televiziuni de propagandă mai e un altul, al celor cîteva sute de posturi de provincie, care trăiesc din mila politicienilor locali. Un raport ActiveWatch a încercat să le cartografieze.

Televiziunile locale sînt oarecum sub radar, fiindcă nu au audienţe măsurate, iar CNA-ul cu greu poate ajunge la ele în campanie, ca să verifice corectitudinea informaţiei cu monitorizări. Inventarul realizat de ActiveWatch e, totuşi, previzibil: banii sînt puţini şi vin aproape numai de la politiceni – sau de la autorităţile locale, ceea ce înseamnă tot politicieni. Reporterii TV se amestecă cu managerii, care se amestecă cu oamenii politici. Aici, însă, particularităţile şi nuanţele devin interesante. O doamnă pe nume Cornelia Dunăreanu, din Reşiţa, e şi patron, şi redactor-şef la un post pe nume Banat TV, dar asigură intervievatorii că „partea administrativă nu se suprapune peste partea editorială“. Doamna în cauză a candidat la ultimele parlamentare pe listele ARD, dar, presupun, se consideră şi jurnalist imparţial. Un pesedist pe nume Viorel Chiriac, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, ştie, în schimb, cum ar trebui să fie un reporter adevărat: „Un jurnalist de calitate ar trebui să facă un lucru simplu, după mine: să nu intervină în ceea ce intervievatul a spus, să nu intervină în spusele lui sau să comenteze spusele lui.“ Diferenţa dintre acest gen de intervievator şi un stativ nu e clară, în schimb, în ideile democratice ale, scuzaţi repetiţia, social-democratului poate fi decelat motivul pentru care potentaţii locali finanţează, din banii lor sau bugetele locale, un anume gen de media. Un pedelist din Giurgiu, Marin Anton, adaugă: „Primul lucru care mi s-a spus cînd am venit în Giurgiu a fost să-mi fac televiziune, că altfel nu mă reprezintă nimeni niciunde.“

Cu alte cuvinte, televiziunile locale sînt orientate către public într-o măsură mult mai mică chiar decît fantasmagoriile politice „de la centru“. Audienţele nici nu se cunosc la modul precis, fiindcă un singur post local e inclus în măsurătorile cu peoplemeter, comunicate de Asociaţia Română de măsurare a Audienţelor: Neptun TV. Postul a fost fondat de Radu Mazăre şi acum îi aparţine lui Sorin Strutinsky, vechi partener de afaceri al primarului. Mazăre, fost ziarist, e, măcar, sincer: „Îmi arăţi tu mie pe cineva care ia bani de reclamă şi scrie împotriva ăluia care dă banii? Uitaţi-vă la presa internaţională. Ce, CNN-ul e independent? Al Jazeera e independentă? Ce spune finanţatorul, asta fac jurnaliştii. (...) Nu există nici o soluţie pentru o presă independentă.“

Neptun TV face cam 190.000 de euro pe lună, adică 2,3 milioane de euro pe an – spune raportul ActiveWatch. Directorul televiziunii spune că 45% din bani vin din contracte de publicitate cu autorităţile, iar cel mai important client privat e o firmă de salubritate, Polaris, în care e implicat un alt pesedist, Eduard-Stelian Marin.

De ce-ar pompa bani într-o televiziune o firmă de salubritate? În lipsă de altă explicaţie, fiindcă banii respectivi provin de la primăria al cărui şef e fondatorul televiziunii, dacă nu cumva firma de salubritate din Constanţa nu face afaceri în Covasna sau pe Marte. Or, primăria fondatorului poate finanţa direct televiziunea doar prin contracte atribuite cu licitaţie, pentru nişte sume mari, dar finite.

Toate acestea îl fac pe preşedintele PDL Constanţa, Gigi Chiru, să ofteze: „şNeptun TVţ e subordonată total lui Mazăre, face politica lui Mazăre.“ Puiu Haşoti şi alţi liberali din judeţ au avut, prin 2007, o idee mai proactivă: să inventeze o televiziune mai grozavă decît a lui Mazăre. CTV s-a lansat cu pompă, n-a făcut mare lucru, dar a intrat în lichidare în 2011. Bineînţeles, dacă n-ai primărie, e greu să faci media.

Constanţa este numai unul dintre studiile de caz din raportul ActiveWatch. La Arad, e concurenţă mare între trei televiziuni conectate, nu se ştie de ce, toate cu unul şi acelaşi partid – PDL, al lui Gheorghe Falcă, primarul. Printre cele 25 de licenţe din oraşul lui Bacovia se numără cea a TV Bacău, care i-a aparţinut pînă la moarte lui Dumitru Sechelariu, faimosul ex-baron PSD, cel care a cerut să fie înhumat în picioare. Se adaugă 1 TV Bacău – cu acţionariatul compus dintr-un vicepreşedinte PNL, soţia acestuia şi un consilier local al aceluiaşi partid – şi Euro TV, a unui pesedist din Consiliul Judeţean. La Braşov, Nova TV e administrată de soţia pesedistului Constantin Niţă, iar singurul baron de cursă lungă al PNL, Aristotel Căncescu, are Mix TV şi Mix 2 TV. Povestea continuă asemănător, pe cîteva zeci de pagini. Vasile Dîncu, Arpad Paszkany şi celelalte creiere ale afacerii Transilvania Look – Transilvania Live sînt surprinşi în perioada romantică a business-ului lor media, devenit aproape istorie acum.

Din toate exemplele se desprinde un singur lucru: televiziunile româneşti de provincie plutesc într-un fel de imponderabilitate, fără public, cu dificultăţi materiale, dar cu finanţări de la polticieni – sau de la noi înşine, prin bugetul local, la iniţiativa aceloraşi politiceni. Interpuşii care au luat şi la centru locul mogulilor asaltaţi azi de probleme penale sau de sănătate apar peste tot. Ceea ce e frapant e că sumele, cînd nu sînt în euro sau situaţii de la Ministerul de Finanţe, sînt menţionate de intervievaţi în lei vechi. Mai totdeauna e vorba de „sute de milioane“. Dintre care între 6 şi 15 se duc pe cap de angajat multilateral dezvoltat.

Dar, vă întrebaţi, dacă nu ştii cine se uită la tine, pentru cine faci propagandă? Aici ar fi două explicaţii pe care le-am mai dat în diferite contexte. Prima e că astfel de ficţiuni audiovizuale servesc ca instrument de leverage în mediul politic, pîrghii de influenţă, „că altfel nu te reprezintă nimeni niciunde“, vorba giurgiuveanului de la început. A doua e un soi de gîndire superstiţioasă a politicienilor, care se simt securizaţi şi potentaţi în cutia cu ecran, scaune, masă şi moderator subaltern. Camera TV e fermecată, îţi potenţează vanitatea, îţi creşte karma. Politicienii români de provincie, şi nu numai ei, se duc la talk-show-urile pe care le finanţează ca fotomodelele la solar sau la gomaj, pentru tratament de întreţinere, dar şi din răsfăţ. Fără sunet, imaginea din platou seamănă mai degrabă cu cea de pe Animal Planet, în care primatele mai costelive, moderatorii, scarpină masculii alfa.

Iulian Comanescu este analist media, autor al volumului Cum să devii un Nimeni (Humanitas, 2009).

Foto: ActiveWatch

14432651257 2f5a92d0bd k jpg
Pădurea și parcul
Acolo, în pădure, realizezi că tu ești un musafir, primit acolo cu îngăduință, și că este cazul să nu rămînă urme ale trecerii tale.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce urăsc statul român?
Profesorul Aurel Romilă, care a murit recent, spunea că cele mai multe dintre bolile psihice ni se trag de la societatea în care trăim.
p 19 jpg
Mizele vulgarității
O miză a vulgarității ar fi vizibilitatea, tradusă prin „rating” – și e suficient să ne uităm la rețetele emisiunilor de așa-zis divertisment de la televiziunile comerciale românești, pentru a înțelege de ce este atît de mult folosită.
p 20 Sfintul Serafim din Sarov WC jpg
Delir cu complicaţii religioase
Nu e oare de rîs scenariul fantast al „războiului sfînt” împotriva unui Occident care ar ameninţa, cu otrava lui, bastionul rus, refugiu al valorilor tradiţionale?
Theodor Pallady jpeg
Interludiu confesiv
Fetișul desacralizării a devenit atît de tiranic încît nu mai permite nici veracitatea blasfemiei sau defularea ironică.
Zizi și neantul jpeg
Setea
Siropul, de altfel, combinat cu apă de la chiuvetă, era unul din deliciile aleatorii ale copilăriei mele.
p 24 M  Plesu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
Cum ar fi un parteneriat al Poștei și cu HoReCa?
Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?