Televiziunile de ştiri ca superstiţie

Publicat în Dilema Veche nr. 491 din 11-17 iulie 2013
România plagiatoare şi rădăcinile ei jpeg

Beleaua numită „televiziuni de ştiri“ – în realitate, posturi de propagandă şi sforărie politică – îl deranjează, cel puţin declarativ, pe mai tot românul imparţial. Totuşi, se zice, e o belea de care nu putem scăpa, fiindcă televiziunile fac şi desfac opţiunile de vot, iar sărăcia din piaţa media îi obligă pe tot mai mulţi patroni, jurnalişti şi realizatori să-şi vîndă conştiinţa. Argumentul cel mai frecvent pentru această teorie e fulminanta evoluţie a Antenei 3. Şi totuşi, lucrurile nu sînt ce par a fi.

Prin 2009, campania electorală prezidenţială a început să se vadă ca un meci Băsescu – televiziuni, cu celebrul episod de pe Realitatea TV, al copilului pe care s-a spus că l-a lovit. Atunci, politicienii au conchis destul de rapid că media are un rol de influenţator foarte important în privinţa opţiunii de vot. Tot din tabăra prezidenţială, în acele vremuri mult mai unitară, au început să apară idei ca aceea formulată de Elena Udrea: PDL-ul avea a se lupta nu cu o opoziţie bicisnică, ci cu două televiziuni de ştiri.

Între timp, cu Antena 3, dar fără Realitatea TV – rămasă fără Sorin Ovidiu Vîntu şi scindată în două –, opoziţia bicisnică a cîştigat alegerile la un scor zdrobitor, de 59-60%. Politicienii PDL, ARD, din Noua Dreaptă, Mişcarea Populară ş.a.m.d. au luat act de radicalizarea suplimentară care s-a petrecut pe Antena 3, pentru a conchide că Dan Voiculescu taie şi spînzură, în continuare, cu a sa televiziune.

Explicaţia e una dintre cele mai confortabile pentru perdanţi. Eu, unul, n-am văzut oameni mai convinşi de rolul nefast-persuasiv al Antenei 3, decît simpatizanţii opoziţiei. Cred, cu alte cuvinte, că o Andreea Pora e mult mai sigură de eficienţa propagandistică a unui Mihai Gâdea decît Mihai Gâdea. În afară de politicienii care au pus în circulaţie teza, există oare şi date hard pe care să ne bazăm?

Sondajele de opinie ar fi printre puţinele dovezi palpabile. Dar, de ceva vreme, caut o cercetare despre eficienţa propagandistică a Antenei 3 şi n-o găsesc. Aş vrea să văd răspunsuri clare la întrebări clare, de felul: „V-a determinat ceea ce se spune/face la Antena 3 să votaţi cu USL?“ Însă nu am văzut aceste răspunsuri. În lipsa lor, ne vom ajuta cu ce avem. În noiembrie 2012, Barbu Mateescu publica, pe blogul său, Sociollogica.blogspot.com, o analiză care tindea să arate contrariul. Din 16 milioane de alegători, Mateescu scădea, în primul rînd, publicul Antenei 3, estimat la 4 milioane, şi electoratul ARD (PDL, plus sateliţi), de 3 milioane, pentru a conchide că rămîn 9 milioane de români care nu se uită la Antena 3 şi nu votează ARD.

Era înainte de alegeri. Pe 9 decembrie, votanţii s-au dovedit în număr de 18,2 milioane, nou motiv de scandal – estimarea lui Barbu Mateescu era mult mai decentă. Dintre cele 7,7 milioane de alegători prezenţi, pentru USL au votat cam 4,5 milioane. S-au uitat chiar toţi la Sinteza zilei?

Presupunînd prin absurd că au făcut-o, tot nu putem vorbi de schimbarea intenţiei de vot, în sensul că acei oameni au dat, într-o zi, pe Antena 3 şi au fost convinşi de Mihai Gîdea şi Mugur Ciuvică să abandoneze tabăra lui Traian Băsescu. Şi ce facem cu cele peste 10 milioane de votanţi care n-au participat la alegeri? Erau toţi la Românii au talent? I-a îndemnat preşedintele să boicoteze scrutinul, cu succes? De unde, de pe Etno TV? De pe Facebook?

Sinteza zilei şi alte emisiuni de top ale Antenei 3 au un public de 4-5-600.000 de telespectatori pe ediţie. În realitate, audienţa totală a acestei televiziuni e considerabil mai mare, probabil peste estimarea de 4 milioane a lui Mateescu. În măsurarea de ratinguri, există un termen numit reach, care se referă la numărul de telespectatori care au dat cel puţin o dată pe postul respectiv, într-un anumit interval de timp (15 sau 30 de zile). Acest reach se situează, probabil, undeva peste 5 milioane, în cazul Antenei 3. Dar, din nou, e vorba de o categorie de telespectatori încă mai difuză, opusul fidelilor, pentru care un Gâdea sau un Ciuvică sînt mult mai greu un lider de opinie.

Nu am intenţia de a nega cu totul eficienţa propagandistică a Antenei 3 – sau a RTV sau B1, astăzi. Dar pînă la studii care să ateste contrariul, a face din această televiziune un fel de superpartid e o gogoriţă, pusă în circulaţie de o parte a spectrului politic. Dacă toate cele de mai sus nu par convingătoare, gîndiţi-vă puţin la OTV. Acolo, lucrurile sînt mult mai clare: PPDD s-a născut chiar din ea, din televiziune, şi a ajuns la 14 procente. Adică un milion şi ceva de alegători. Fără OTV, PPDD n-ar fi fost nimic. Sau mult prea puţin, fiindcă putem lua în calcul doar expunerea pe alte medii (ulterioară OTV) şi aparatul din teritoriu, destul de pricăjit, al acestui partid. Prin urmare, de ce se discută atît de mult despre Antena 3 şi atît de puţin despre OTV?

Nu am spaţiul necesar să dau aici explicaţiile pentru succesul OTV/PPDD. Dar, în primul rînd, teza „Antena 3, superpartidul“ e convenabilă pentru tabăra prezidenţială. Nu numai că justifică acceptabil un eşec de proporţii, cel de la uninominalul din 2012, ci furnizează şi un sac de box, în scandalurile politice ale prezentului. Şi, mai presus de toate, pentru politicienii de opoziţie, televiziunile neprietene au devenit un fel de superstiţie. La fel ca şi cele prietene. La fel ca pentru cei de la putere.

Dincolo de imperative raţionale de comunicare, ministrul, deputatul sau baronul local român se duce la televizor ca la spa, în căutarea unui masaj catodic sau a unei băi de pixeli. În 2009, Traian Băsescu, omul cu cel mai puternic discurs din România, surprindea pe toată lumea, luînd la rînd posturi ca Etno TV, OTV sau B1 TV – cel din epoca Radu Moraru. Ce miză cantitativă aveau aceste apariţii? Cîteva sute de mii de oameni, cel mult. Zeci de mii, pe Etno.

Televiziunile politice au încetat de multă vreme să mai creeze probleme interlocutorilor din studio. Dacă e vorba de demolat pe cineva, preferă s-o facă în absenţă. Sau, dacă politicianul adversar catadicseşte să apară în emisiune, se întîmplă ceea ce s-a întîmplat între Mihai Răzvan Ungureanu şi Mihai Gâdea. Un măcel de semn contrar. Probabil, moderatorul român nu poate ţine piept politicianului român, fiindcă e la remorca acestuia, iar pseudoformaţia lui profesională s-a petrecut în vremuri grele, în care a trebuit să fie prietenos cu invitaţii şi duşmănos doar cu cei absenţi.

Dar, în superstiţia-paranoia pe care (şi-)o hrănesc în privinţa televiziunilor de ştiri, politicienii le-au găsit acestora, curios, o întrebuinţare. Posturile afiliate funcţionează, într-adevăr, în sistemul politic, dar numai pe măsura importanţei pe care le-o atribuie chiar el, sistemul politic. Sînt pîrghii importante de negociere pentru spectrul partizan. Aşa cum am mai spus-o, teoria conspiraţiei se adevereşte numai cînd creează conspiraţii, iar în cazul nostru, a făcut-o. Pisica pe care i-o arată postul X demnitarului Y, spaţiile pe care le oferă cu largheţe Z TV lui W sînt evenimente nu numai printre politicieni, ci şi printre puţinii comentatori politici echilibraţi şi oneşti care au mai rămas. Alegătorul e la berărie sau se uită la X Factor. Însă România politică se tăvăleşte într-o mîzgă de electroni şi acţionează în consecinţă.

Cei care se plîng de atîta vreme de Antena 3 au neglijat un lucru simplu: aceasta devine cu atît mai influentă cu cît duşmanii o demonizează mai tare. Şi, desigur, nu numai ea. Cine dă cu toporu-n televizor riscă să se curenteze.

Iulian Comanescu este analist media, autor al volumului Cum să devii un Nimeni (Humanitas, 2009).

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

edi iordanescu selectioner jpg
Edward Iordănescu, făcut praf: Gică Popescu a dat un verdict devastator după campania din Liga Națiunilor
În ianuarie, selecționerul vorbea despre promovarea în Liga A. În septembrie, a dus România în Liga C. De pe ultimul loc în grupă!
Soldati ucraineni elibereaza orasul Liman FOTO Twitter jpg
Înfrângere grea pentru Putin: Armata ucraineană a intrat în orașul Lîman
Soldaţii ucraineni au intrat în oraşul Lîman, un important nord feroviar din estul Ucrainei care se afla din luna mai sub ocupația trupelor ruse, a anunțat sâmbătă Ministerul Apărării de la Kiev.
Baltic Pipe FOTO Shutterstock
Polonia a început să primească gaze prin noua conductă Baltic Pipe
Polonia a început să primească de sâmbătă gaze din Norvegia prin noua conductă Baltic Pipe, inaugurată oficial marți. Conducta are o capacitate de 10 miliarde de metri cubi.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.