Sloganuri politice româneşti şi de aiurea

Publicat în Dilema Veche nr. 555 din 2-8 octombrie 2014
Cum a funcționat media în tragedia de la Colectiv jpeg

Luni, 30 septembrie, doar cu o lună şi trei zile înaintea alegerilor prezidenţiale, numai cîţiva candidaţi îşi făcuseră cunoscute mesajele-cheie. Prin comparaţie cu sloganurile cîştigătoare din SUA, Marea Britanie, Franţa sau Germania, mesajele autohtone sînt goale de sens, plicticoase şi complexate.

Favoriţii pentru turul al doilea defilează cu un slogan recirculat şi cu un neaoşism şchiop. Grijuliu să-şi evidenţieze trecutul politic cam precar, Victor Ponta reia Mîndri că sîntem români, cel de la europarlamentare al PSD-ului, la fel cum la europarlamentare, partidul pe care îl conduce a defilat sub însemnele proaspăt (pe atunci) răposatului USL. Continuitatea sugerează, e drept, stabilitate, opusul discordiei care i se impută tot mai des inamicului-obsesie Traian Băsescu, dar a zgîndări mîndria unui electorat îmbătrînit, sărac, dependent politic şi depresiv e o socoteală nu tocmai atît de simplă. Cu formula în cauză, Ponta pare că peticeşte mai degrabă propriile carenţe de autostimă, decît pe cele ale alegătorilor.

Klaus Iohannis vine cu pretenţii parţial justificate de CV-ul de primar al Sibiului – şi cu o sugestie din categoria discriminare pozitivă, la adresa etniei din care face parte: România lucrului bine făcut. Sloganul conţine un frazeologism („lucru bine făcut“), dar alăturarea cu cuvîntul „România“ – cvasiimperativă la un candidat de origine germană – sună şchiop. S-a spus că formula recirculă un slogan de bere – „Bucuria lucrului bine făcut“. Dar însăşi comparaţia cu acesta arată carenţele versiunii Iohannis: „bucurie“ are un verb în familie, care face „lucrul“ să sune ca un complement, în timp ce „România“ – nu. Probabil, sloganul e un copil cu multe moaşe, genul compromis-cîrpeală la care o echipă de campanie şi nişte politicieni timoraţi ajung după multe ore de negocieri.

Mai simpatic e Tăriceanu, de partea ta, fie şi numai dacă citim în el o sugestie de joc de cuvinte (citiţi „tăriceanu“ ca nume predicativ şi puneţi verbul copulativ înainte). Fostul premier ţine să dea cu oiştea-n gard intitulîndu-şi programul România, a şaptea putere a Europei, deziderat incredibil pentru orice cetăţean cu inteligenţă normală, al unei ţări care se situează pe ultimele locuri în toate clasamentele bunăstării europene. În paranteză fie spus, şi programul lui Victor Ponta are un nume greu de digerat – Marea Unire a Românilor, care combină obsesia antibăsistă cu o sugestie monarhică (Ferdinand) profund deplasată.

Despre restul candidaţilor, nu se ştie mai nimic, cu excepţia Elenei Udrea, care încearcă să-şi vîndă sex appeal-ul renăscut, pe afişe care strigă: România frumoasă. Cum bine observau independenţii de la Vice, în cutia cu mesaje a Elenei Udrea sînt însă mult mai prezente imprecaţiile la adresa lui Victor Ponta („Ceauşescu“, „urmaşul lui Năstase şi Iliescu“, „cultul personalităţii“ etc.), decît ideile proprii. Ca totdeauna, succesoarea lui Traian Băsescu încearcă să combine o imagine hiperfeminizată, cu vînătoarea de oponenţi dogmatică, ultracritică şi previzibilă. Colecţia de sezon a candidatei e din categoria tineresc-umilă (ii, bundiţe); Elena Udrea a dat, deja, poşeta Vuitton pe preşedinţie, dar uită că, înaintea ei, Richard a scos la bătaie un regat, fără să primească în schimb calul.

Din experienţa altor articole, ceea ce am scris pînă aici îmi va atrage trei tipuri de antipatie, din partea celor trei categorii de susţinători ai celor trei candidaţi, ca şi acuzaţii că aş fi vîndut, în fiecare caz, celorlalţi doi. Cum mesajele de campanie autohtone sînt nu numai inanalizabil de slabe, ci şi prea puţine pentru a umple întregul spaţiu pe care-l am în Dilema, voi oferi mai jos cîţiva termeni de comparaţie, din locurile şi limbile la care am avut acces.

• Are You Thinking What We’Re Thinking? (Te gîndeşti şi tu la ce mă gîndesc şi eu?/Gîndim la fel?): Aluzie la adresa economiei, conservatorii britanici au diminuat substanţial avantajul lui Tony Blair şi al laburiştilor cu ea, în 2005.

• Deeds, not Words (Fapte, nu vorbe): Sloganul sufragetelor britanice de la începutul secolului trecut – e ironic faptul că Iohannis a făcut titluri cu el, în chip de citat, săptămîna trecută, la lansarea propriului program. La sufragete funcţiona ca o cerere imperativă, la Iohannis sună a scuză.

• Grant Us Another Term (Mai daţi-ne un termen): Joc de cuvinte bazat pe „grant“, cu care Ulysses S. Grant a obţinut detaşat reconfirmarea la Casa Albă, în 1872. Sloganul e rudă cu Hoo but Hoover (Who, But Hoover?/Cine, dacă nu Hoover, Herbert Hoover, 1928), Rally Around O’Malley (Strîngeţi-vă în jurul lui O’Malley, Patrick O’Malley, 2002), I Like Ike (Îmi place Ike, Dwight „Ike“ Eisenhower, 1951) şi altele, din tradiţia politică americană.

• It’s the economy, stupid! (Economia e de vină, fraiere!): Bill Clinton a cîştigat în 1992 cu ceea ce fusese, iniţial, un mesaj intern din clasa memento pentru propriul staff de comunicare. Ceea ce pare o insultă la adresa propriului electorat a funcţionat, posibil, fiindcă alegătorii au citit în formulă un bobîrnac dat oponenţilor republicani.

• La force tranquille (Forţa calmă): Sloganul cu care Mitterrand a devenit în 1981 primul preşedinte socialist al celei de-a Cincea Republici are o istorie controversată. După unele surse, a fost impus de Mitterrand după ce echipa de comunicare votase în bloc împotrivă. Poza din afişul celebru are în fundal o biserică din fieful electoral al preşedintelui, Château-Chinon, a cărei cruce a fost ştearsă, fiindcă nu se potrivea cu socialismul candidatului.

• Venceremos! (Vom învinge!): Sloganul socialiştilor şi comuniştilor din America Latină concentrează totul într-un cuvînt aliterativ, uşor de scandat, la un timp viitor verosimil.

• Vote Yourself a Farm (Votează-ţi o fermă): Folosit de Abraham Lincoln în 1860, în acord cu intenţiile democratice şi egalitare ale marelui preşedinte.

• We are the 99% (Noi sîntem cei 99%): Sloganul mişcărilor Occupy, lansat în 2011 de un activist newyorkez. Se referă la concentrarea bogăţiei în zona a 1% din populaţie.

• Wir Sind das Volk (Noi sîntem poporul): S-a impus în Demonstraţiile de luni ale est-germanilor din 1989-1990, cele care au dus la destrămarea Germaniei democrate. Contrapus pretenţiilor de legitimitate populară ale comuniştilor din întregul Est.

Pentru cazul în care mai e nevoie de lămuriri, diferenţa dintre un slogan politic adevărat şi încropelile autohtone nu e nici despre vorbe şi nici despre fapte, ci despre idei. Formulele occidentale sînt expresia unor opţiuni politice autentice, polemice, cu corespondent în ideile alegătorilor. În locul lor, Ponta îşi flatează electoratul, Udrea se flatează pe ea însăşi, iar Iohannis nu reuşeşte să flateze pe nimeni.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Prietenia între femei – un mit?
Marile bucurii și marile tristeți le cam ducem de unii singuri.
Zizi și neantul jpeg
Zăpadă și săpuneală
Săpuneala era, negreșit, un mini-ritual pre-sexual.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Diete și cîteva gînduri despre nutriție
● Orice dietă implică renunțarea la alcool. Eu nu beau decît vin, dar e bună și o bere. Pînă aici! Nu vreau să fiu un om slab, sănătos, dar trist.
E cool să postești jpeg
Cînd aduci munca acasă
Există, bineînțeles, avantaje clare ale muncii de acasă. Și pentru angajați, și pentru angajatori.
p 20 Kierkegaar WC jpg
Maestrul Kierkegaard
Într-o anumită împrejurare, Wittgenstein a observat: „Un gînditor religios onest este ca un funambul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Ineditele lui Eliade
E un eveniment care, sper, i-ar fi plăcut lui Eliade, pentru că e o confirmare a importanței arhivei pe care o evoca recurent, aproape obsesiv, în jurnalele sale, știind ce a lăsat în ea.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Dialog între un tată și un fiu (la vîrsta inocenței), în autobuz. Tatăl: „Merg să-i iau lu’ mami ceva.“ Fiul: „Ce?“ Tatăl: „Niște cizme.“ Fiul: „De ce?“ Tatăl: „Nu, că nu găsesc.“ Memorabil. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.

Adevarul.ro

image
Iarna se dezlănțuie. Viscol puternic în România: harta celor mai afectate zone. Anunțurile meteorologilor
Iara se dezlănțuie în următoarele ore. Meteorologii au emis sâmbătă mai multe avertizări cod galben şi portocaliu de ninsori şi de vânt puternic pentru cea mai mare parte a ţării. Vremea rea pune stăpânire pe România.
image
Cât pot să ceară meseriașii pentru o casă simplă, la roșu. „Nu te mai droga, frățică!”
Un român a postat un anunț în care s-a interesat cât ar putea să-l coste o casă de 80 de metri pătrați, pe un singur nivel. Printre răspunsuri, au fost și unele cu totul surprinzătoare.
image
Prima autostradă din România, construită la dorința lui Ceaușescu. În cât timp a fost gata și care era viteza maximă de deplasare
Autostrada Bucureşti-Piteşti, cea mai veche din România, a fost finalizată în doar cinci ani, între 1967 şi 1972, din ordinul lui Nicolae Ceauşescu. Astăzi se împlinesc 56 de ani de la începerea lucrărilor de construire.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.