România e o chestie din nişte sloganuri

Publicat în Dilema Veche nr. 664 din 10-16 noiembrie 2016
The Economist – bastionul capitalismului bun jpeg

Partidele din România și-au a­nun­țat sloganurile pentru campania electorală. Bilanț: PSD a acuzat PNL că i-a furat ideea, iar alte formule sînt din categoria „Le uiți aproape imediat ce le-ai auzit“. Asta, dacă nu te bagă-n sperieți. Sloganul – sau, mai extins, pachetul de mesaje-cheie – ar trebui să fie, în comunicarea politică, un principiu unificator, care să sensibilizeze potențialul electorat prin inventivitate și repetiție sau măcar să facă ceva asemănător cu activul de partid și staff-ul de campanie, dat fiind faptul că formațiunile politice sînt organizații masive. În plus, sloganurile reprezintă pretexte de comunicare, inclusiv în România. Și la noi, în campaniile trecute, mai tot partidul și-a lansat sloganul într-o conferință de presă și a obținut o bună acoperire media, fiindcă lansarea e un enunț de știre clar, cu potențial. Dar nu și în 2016, cînd astfel de lucruri sînt eventual doar un prilej de comunicare apăsată, ca dovadă timpul pe care l-am petrecut săpînd după ele prin presa electronică.

● PSD & PNL: „Îndrăznește să crezi în România (condusă de oameni cinstiți).“ Fără paranteză la PSD, cu paranteză la PNL. Bineînțeles, faptul că PNL a venit cu aceeași formulă ca PSD, dar mai extinsă, a stîrnit scandal. Situația e de o stupiditate ilară, chiar dacă PNL a argumentat folosirea aceleiași formule ca un fel de replică la PSD. O astfel de idee, din puțul gîndirii, ar funcționa numai dacă electoratul captiv al PNL ar percepe PSD ca pe dracul și PNL ca pe un înger. Nu știu dacă e așa, dar pentru restul alegătorilor, neînregimentați, ideea nu face decît să accentueze percepția de „aceeași mizerie“. Criza de inspirație, cauzată de criza de idei politice, a principalelor partide din România e evidentă. Și la locale, în București, PSD și PNL defilau cu două formule asemănătoare: „Rezultate pentru bucureșteni“ (Firea) și „Soluții serioase pentru București“ (Predoiu). Dar interesant e felul cum se situează sloganul PSD în succesiunea campaniilor acestui partid. Partidul a călărit, mai multe scrutinuri, „Mîndri că sîntem români“, cu variațiuni. „Îndrăznește“ arată, comparativ, un Zeitgeist mai umil, nu tocmai triumfal. Cît e Zeitgeist-ul electoratului și cît al partidului vă las pe dumneavoastră să reflectați.

● USR: „În sfîrșit, ai cu cine.“ Fără să fie vreo capodoperă, e distinct și arată clar miza partidului creat în jurul lui Nicușor Dan: mobilizarea electoratului tînăr, scîrbit de vechile partide, mai puțin prezent la urne. O singură problemă: ca și „Încearcă și cu o femeie“ al peremistei Codruța Arvinte din 2008, trimite cu gîndul la o cimilitură despre sex. Iar cimilitura aia consideră alegătorul cam perdant sau abstinent.

● ALDE: „Îți dă… înapoi.“ În formule gen „Tăriceanu îți dă pensia înapoi“, se adresează vizibil unui electorat nostalgic. E clar, programul economic al ce­lor­lalți „liberali“ (aplicăm adjectivul și la ghilimele, ca să nu fie discuții) a fost scris de Conu Leonida al lui Caragiale, cu al său „Fieștecare cetățean ia cîte o leafă bună pe lună, toți într-o egalitate“. Interesant e că partidul lui Tăriceanu are în vedere un soi de alegător abstract, transcendent: din motive de vîrstă, cei cărora ALDE le va da pensia înapoi s-ar putea să fie alții decît cei cărora le-a luat-o.

● PMP: „Lupt pentru România.“ Din cîte-am văzut, PMP luptă pentru România mai ales pe pagina de Facebook a lui Traian Băsescu și în intervențiile de la România TV ale aceluiași. Probabil, asta justifică egomaniacala persoană I singular din slogan. Se știe, de voie, de nevoie, Traian Băsescu se comportă în ultima vreme ca o locomotivă fără vagoane, dar asta se bate totuși cap în cap cu ideea de „popular“ din numele partidului. Care, e drept, s-a mai popularisit și cu Elena Udrea în trecut.

● UDMR: „Salvăm [oraș din Ardeal] de București.“ Poliția a dat jos, la Cluj și Oradea, panourile pe care partenerul de guvernare al tuturor partidelor din România le-a afișat la sfîrșitul lui octombrie, chiar dacă UDMR a justificat formula prin faptul că taxele plătite în Ardeal ar trebui cheltuite tot acolo. Rămîne de văzut cum și-a propus uniunea maghiară să facă acest lucru, dacă timp de 26 de ani, cu tot accesul perpetuu la putere, n-a reușit nici măcar să salveze pădurile Ardealului de propriii membri.

Am căutat, dar n-am găsit, ceva asemănător la formațiunea pentru care e greu să îți amintești ce înseamnă acronimul, PRU. Niște ecologiști se ocupau și ei, pe la Universitate, de țărișoara noastră, cu fermitate: „Curățăm România“ – înțelegeți ce vreți, de la sensul din poker la argoul medical. Doi independenți, așezați, naiba știe de ce, fix pe culorile marilor partide din România, roșu și albastru, atașau în coada aceleiași Românii un hashtag pe care mărturisesc că nu-l înțeleg și despre care nu pot comenta nimic: „#pebune“. Sau doar că România a ajuns o chestie care stă pe lîngă hashtag-ul ăsta.

La europarlamentarele din 2014, remarcam că numele țării devenea cuvîntul-vedetă al mai tuturor sloganurilor. Într-o clasă politică tot mai degradată, resursa retorică ultimă a partidelor pare a fi tot mai mult apelul la patriotism, o abstracțiune problematică în țara în care Ceaușescu ne înfunda, pe vremuri, cu aceleași îndemnuri imperative la abnegație și altruism, cu totul indigeste și inutile pentru noi, cei ajunși cu cuțitul la os, pe nivelul de jos al piramidei lui Maslow. Dincolo de certurile zilnice, de credibilitate și, în ultimă instanță, de bunul-simț, partidele din România se tăvălesc toate într-un sos preideologic, de localism difuz, inept, însă generalizat. Ironic, cea mai bună dovadă a generalizării și cei mai români dintre români sînt exact udemeriștii, care își scalează xenofobia la proporții regionale, că doar ăsta-i obiectul lor de activitate. Să facem exercițiul mental de a ne spune, în minte: „Salvează România de Bruxelles“ și să ne temem de vremurile pe care acest pat germinativ de imbecilitate politică le-ar putea pregăti.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Himars FOTO Shutterstock
Cum încearcă Ucraina să convingă SUA pentru a-i livra sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune
În efortul de convinge administrația Biden să-i livreze sisteme de rachete cu rază de acțiune mai lungă decât cele primite până acum, Guvernul ucrainean oferă acum părții americane o vizibilitate completă și continuă asupra listei lor de ținte rusești, scrie CNN.
balena cu cocoasa islanda foto shutterstock
Imagini spectaculoase de la o luptă dintre orci ucigașe și balene cu cocoasă. Unde s-a petrecut confruntarea VIDEO
Imagini spectaculoase au fost date publicității de cercetătorii americani, de la confruntare dintre mai multe orci ucigașe și balene cu cocoașă. Astfel de lupte sunt suprinse destul de rar.
carabineri jpg
Tânăra din Cluj care a ucis în chinuri un italian și-a aflat sentința. Pedeapsa este exemplară
Judecătorii italieni au condamnat la ani grei de închisoare o româncă acuzată că a ucis în chinuri un bătrân pe care ar fi trebuit să îl îngrijească. Procurorul ceruse închisoare pe viață pentru ea.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia