Opt inovaţii în materie de ştiri

Publicat în Dilema Veche nr. 614 din 18-25 noiembrie 2015
The Economist – bastionul capitalismului bun jpeg

Ştirea e relatarea unui fapt nou sau nou revelat, spune plicticoasa definiție care se predă în facultățile de jurnalism. Ca să scape de plictiseală, presa românească a ieșit însă din cadrele strîmte și neimaginative ale acestei definiții, cu o serie întreagă de inovații. Cîteva dintre ele ar fi:

1. Știrea-presupunere. Atunci cînd nu știm exact ce s-a întîmplat, și mai ales de ce și cum s-a întîmplat, ne putem ajuta de analiști. Contrar denumirii lor, analiștii nu sînt aleși pentru că analizează, ci fiindcă sînt mașinării de presupuneri, pe care le oferă la țanc, atunci cînd presa e la ananghie. Fie că e vorba de un furtișag de proporții din categoria DNA, fie că e vorba de, Doamne ferește, un incendiu sau ceva asemănător, oamenii cu vorbele la ei vor ști să meargă „cu certitudine“ la cauze și la resorturile ascunse ale întîmplării. Ele, resorturile ascunse, sînt întotdeauna Traian Băsescu, pe Antena 3, sau Dan Voiculescu, pe B1. Fizicienii și filozofii sînt depășiți și invidioși pe lanțurile cauzale pe care astfel de oameni știu să le scoată la iveală. Ultimul care a bîjbîit în direcția asta, dar nu i-a ieșit, a fost Aristotel, cu motorul prim.

2. Știrea-profeție. Știrile la timpul trecut nu mai interesează pe nimeni, în definitiv toată lumea știe ce s-a întîmplat. De aceea, presa multilateral dezvoltată s-a extins în domeniul viitorului și o face mai ales cu ajutorul politicianului. Spre deosebire de noi, profanii, el, politicianul, știe întotdeauna ce se va întîmpla și ceea ce se va întîmpla este o catastrofă de care sînt responsabili dușmanii lui, ai aceluiași politician. Catastrofele sînt din clasa „România va fi mărunțită-n bucăți și păpată de dușmani“, „va ajunge republică sovietică“, „se va transforma în dictatură“ (cu oponentul pe post de Hitler, bineînțeles) și altele. Catastrofele ecologice și sfîrșitul lumii sînt de regulă neglijate, fiindcă e vorba de un popor mai căldicel și centrist, hrănească-se doar Remus Cernea și Noua Dreaptă cu ele.

3. Știrea-acuzație. E un fel de profeție întoarsă pe dos, mai elementară, sau de presupunere care seamănă mai tare a bîtă discursivă. De data asta, faptele există, dar nu și vinovatul. Acesta e servit pe tavă în diferite încîlceli conspiraționiste, de genul „toate firele duc la…“. Ca să ajungi la vinovat nu-ți trebuie decît să știi cine e bun pe lumea asta (ai noștri) și, mai ales, cine e rău (ai lor). Odată catastrofa și omul rău știute, legătura dintre ele e la mintea cocoșului.

4. Știrea-minune. În ultima vreme, conține tot mai des numele Arsenie Boca, după ce, acum ani de zile, era despre cetățeni gen Mudava, sfinți ajunși în stadiul de moaște și alții. Prea multe nu putem spune despre minuni, cu excepția faptului că se petrec pe ascuns, din motive obscure, în colțuri de lume greu de găsit. De ce n-ar apărea ele în Piața Universității sau în fața Ateneului e greu de știut, cu excepția faptului că, dacă s-ar petrece în buricul tîrgului, ar mai trebui și martori, și altele.

5. Știrea-sperietoare. Spre deosebire de știrea-profeție, e mai puțin despre oameni și despre vină, cît despre fenomene naturale. Vedeta ei e asteroidul care trece la cîteva zilioane de kilometri de pămînt, dar o va coti la stînga la intersecția cu Mercur și va lovi-n peluza de la Dinamo. Sperietorile nu sînt însă doar din clasa macro, planetară, ci și minuscule, de felul organismelor care ne intră-n sînge și ne transformă în zombi. De aici, posibilitățile de combinare cu sfinți care lăcrimează și politicieni răi sînt multiple.

6. Știrea de week-end. Apare atunci cînd nu numai țara, ci și jumătate din angajații televiziunii sau ai site-ului sînt, evident, în week-end. Ea, știrea de week-end, se întîmplă la mare, dacă e cald, sau la munte, dacă e zăpadă. Conține mai tot timpul cîteva vorbe despre vreme, care e bună sau rea și, cum se știe, e un subiect inepuizabil și foarte interesant de discuție. Atunci cînd nu e nici cald, nici frig, știrea de week-end se întîmplă la supermarket, unde, la drept vorbind, nu se întîmplă nimic, dar măcar e niște lume care își face cumpărături, că asta fac oamenii la sfîrșit de săptămînă.

7. Știrea-neștire. Spre deosebire de toate variațiunile de mai sus, care caută impactul la public, ea urmărește altceva, să umple niște minute din jurnalul TV respectiv. Știrea-neștire e un calcul ratat, despre care am mai vorbit, fiindcă mă scoate din sărite: reporterul e trimis la Curtea Supremă cu tot cu SNG (echipamentul de transmisie) fiindcă Elena Udrea, Costică Voicu sau altcineva vrea să iasă din pușcărie. Dar, surpriză, în 99 de cazuri din 100, Curtea Supremă îi ține la răcoare pe cei de mai sus, așa că reporterul nu are ce să spună, decît că „rămîn(e) în arest“. În vremuri mai agitate politic, știrea-neștire se ivește pe la Parlament și sediile partidelor, atunci cînd Cioloș, Ponta, Băsescu și alți politicieni care nu sînt în momentul de față la Curtea Supremă intră sau ies pe o ușă și toată lumea se repede cu microfoane la ei. Politicienii respectivi nu au nimic de spus – lucru previzibil și el – și aruncă lateral cîteva vorbe, din care microfoanele aflate în îmbulzeală culeg cel mult o jumătate. O jumătate din această jumătate nu se aude pe post, fiindcă regia nu a apucat să comute în locație, dar nu contează: analiștii aflați în studio ca să dezbată o temă de politică externă, una mondenă sau încălzirea globală vor fi pisălogiți cu întrebări de politică internă și vor avea despre ce să discute încă 40 de minute, cît a mai rămas pînă la fix.

8. Știrea-nimic. Nu trebuie confundată cu  știrea-neștire. Din știrea-neștire afli cel puțin că un lucru sau altul nu s‑a întîmplat. Din știrea-nimic nu afli nici că s-a întîmplat, nici că nu s-a întîmplat. E aporetică rău de tot, undeva sub logica binară, cea cu „da“ sau „nu“, după care ne ghidăm deciziile și faptele, de regulă. Pare un animal ciudat, dar țineți-o minte și căutați-o: o să vă împiedicați de ea mai curînd decît credeți.

Iulian Comanescu este analist media, autor al volumului Cum să devii un Nimeni (Humanitas, 2009).

pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...

Adevarul.ro

image
Motivul absurd pentru care o vânzătoare a refuzat doi tineri. „Poate credea că îl folosiți la orgii“
Doi tineri, unul de 25, iar celălalt de 21 de ani, susțin că o vânzătoare a refuzat să-i servească și le-a cerut să vină însoțiți de părinți, deși aveau actele și puteau să demonstreze că sunt majori. De fapt, ei nici măcar nu au cerut țigări, alcool sau alte produse destinate exclusiv adulților.
image
Prețul amețitor cu care se vinde un garaj din lemn în Brașov: „E inclusă și mașina în preț?"
Un anunț imobiliar din Brașov pentru vânzarea unui garaj din lemn a stârnit ironii din partea românilor. Garajul de 22 metri pătrați din lemn costă cât o garsonieră.
image
Ianis, sufocat de Hagi: cum un părinte, „orbit“ de subiectivism, a ajuns să facă țăndări imaginea băiatului său
Managerul Farului a mai creat un caz, deranjat că selecționerul nu i-a titularizat băiatul în amicalele cu Irlanda de Nord și Columbia. Episodul lungește lista derapajelor unui părinte care persistă în greșeala de a-și promova agresiv fiul, mărind și mai mult povara numelui pe umerii acestuia.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.