Ministrele şi pompa

Publicat în Dilema Veche nr. 463 din 27 decembrie 2012 - 3 ianuarie 2013
România plagiatoare şi rădăcinile ei jpeg

Cu excepţia cîtorva personaje politice cunoscute, numele miniştrilor din ultimele guverne Boc-Ungureanu-Ponta nu prea spun nimănui nimic. E motivul pentru care azi ne ocupăm mai degrabă de numele ministerelor din Guvernul Ponta, fiindcă o bună parte dintre ele amintesc de Societatea de Patafizică a lui Alfred Jarry.

Ministerul Marilor Lucrări Publice: păcat că nici Ceauşescu, nici împăratul Tiberiu nu s-au gîndit la aşa un minister. Dracu’ ştie ce înseamnă asta, fiindcă autostrăzile şi pasajele sînt la Transporturi. Probabil, ceva gen yala pe care mi-a reparat-o nea Petrică, instalatorul căruia ţin să-i fac reclamă pe această cale în Dilema veche, care scrie prea rar despre oamenii muncii. Ministerul Industriei, Comerţului şi Competitivităţii: comerţ ar fi ceva, cu mănuşi şi scorţişoară, dar industria e pe butuci, iar competitivitatea se manifestă între găştile rivale ale partidelor de la putere şi din opoziţie, sau, dacă e vorba de coaliţii, chiar între guvernanţi.

Ministerul Fondurilor Europene: dacă ar exista grad de absorbţie negativ, am ajunge şi acolo. Cînd vin la noi, ele, fondurile europene, se duc de fapt la ei: SRL-uri inexistente, dar prietene cu Primăria şi altele asemenea. Nu de alta, dar banii cu pricina îi împărţim tot noi. Fondurile europene sînt ca averea statului în comunism: nu există, nu e a nimănui, dar poate fi furată.

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale: entitatea asta, ca să o măgulesc, şi-a îmbogăţit semantica şi determinanţii din nume de la un guvern la altul. Între aceştia, determinanţii, există o legătură de la cauză al efect: munca a fost desfiinţată prin lege în 1990, odată cu PCR, drept pentru care familia e de formă şi protecţia socială nu are din ce proteja, chiar dacă are pe cine.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii: aici am ajuns la cei 313 kilometri de autostradă pe care îi avem, prin efortul concertat al tuturor miniştrilor de după 1990. Se adaugă tot felul de chestii care nu funcţionează, explodează, din care curge apa şi pe care nu le poţi folosi la cărat, ca şi vagoanele împuţite ale CFR, în care un bilet costă cît în Italia.

Ministerul IMM-urilor, Turismului şi Mediului de Afaceri: IMM-urile au fost în mare parte spulberate de criză şi mafioţeala peştilor mai mari din economia României, turismul nu există, mediul de afaceri încape tot la o conferinţă de la Ziarul financiar. Bineînţeles, asta nu împiedică birocraţii ca, din taxele tot mai puţine pe care firmele le achită la stat, să inventeze o şandrama costisitoare care să ne spună cum stă treaba cu cele trei fantomatice domenii.

Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional: în afară de certurile politice despre intelectualii lui Băsescu şi ai altora, ceea ce se vede în această nobilă alcătuire sînt plăcile maro cu care umplem stîlpii în oraşe, care trimit la locuri, clădiri şi alte lucruri de patrimoniu. Faptul că acestea se numesc Piaţa Romană sau Gara de Nord şi au încărcătura înălţătoare a unor staţii de tramvai din oraşele occidentale nu trebuie să ne demobilizeze: avem patrimoniu, că doar am pus plăcile alea maro pe el.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării: foarte nimerit, fiindcă avem o mulţime de educaţie şi cercetare. Doar că educaţia e a unora şi cercetarea a altora, iar cînd cele două se întîlnesc, în CV, asta se cheamă plagiat. Foarte la locul lui în anumite guverne din perioada 2011-2511.

Ministrul coordonator pentru proiecte de infrastructură: la ce ne mai trebuie unul, dacă Infrastructura e şi la Transporturi? Nemaivorbind de faptul că nu există.

Ministrul Bugetului: pentru că nu avem aşa ceva, adică buget. Ba e gata prea tîrziu, ba e cu deficit, ba e cu scandal.

Ministrul pentru Dialog Social: e tulburător cum s-a moştenit dialogul social de prin naiba ştie ce guvern agreat de Grupul pentru Dialog Social. Altfel, în România, dialogul social e foarte politizat şi constă în păruiala găştilor rivale la TV. Din cînd în cînd, poporul se trezeşte şi dă buzna ba în piaţă, ba la vot, plin de ură faţă de celălalt popor, care s-a trezit şi el şi a dat buzna, dar în piaţa cealaltă sau a pus ştampila dincolo. Şi viceversa.

Ar mai fi şi întrebarea: de ce naiba a vrut Victor Ponta ca guvernul lui cel nou să semene cu Comisia Europeană? Aceasta guvernează o federaţie – dar numai pe ici-pe colo, fără atribuţiile care revin fix guvernelor naţionale – şi are, în plus, şi atribuţii legislative. O să se ducă miniştrii români la Bruxelles, să se întîlnească cu omologii lor din Comisie?

Faptul că numele ministerelor se lungesc pînă la eufemism în guvernele recente arată nu numai o propensiune caraghioasă către precizie administrativă, ci şi lipsuri, tocmai în locurile care se aglomerează denotativ, ca Marile Lucrări, Infrastructura şi alte minuni. E drept, ca să ne propunem să avem ceea ce ne lipseşte, ca ţară, trebuie să ne ocupăm de astfel de lucruri, dar mania de a le da nume e mai degrabă un fel de superstiţie, care nu rezolvă nimic şi devine rizibilă. 

Iulian Comanescu este analist media, autor al volumului Cum să devii un Nimeni (Humanitas, 2009).

Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.
Zizi și neantul jpeg
Spre prima zi de școală
În prima zi de școală, cîndva prin anii ’70, aveam părul foarte scurt. Arătam ca un băiețel trist. Nu numai că eram tunsă băiețește, ci și părul meu, pînă atunci plin de bucle, stătea turtit și parcă apăsat de o uriașă rocă.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Armînlu nu cheari! – despre călătoria mea în Albania (4) –
Doi oameni drăguți, deschiși, prietenoși, ca mai toți oamenii pe care i-am întîlnit în Albania și de care m-am simțit încă din primele momente legată afectiv. Acum mi-e dor de ei de parcă toți ar fi rudele mele.
p 19 WC jpg
Cacealmaua de la Airport Plaza
Sînt un român cu domiciliul în străinătate care, la ultimul lui sejur în România, a fost jefuit cu sălbăticie de compania de închiriat mașini.
p 20 WC jpg
Cei neștiuți care întîrzie
Despre katechon, cuvîntul misterios al Sfîntului Apostol Pavel din 2 Tesaloniceni 2, 6-7, s-a scris enorm.
640px Faculty of Theology (personification) 1 jpg
Spre o teologie laică (2)
Lumea nu era nici ea privită ca un stadiu trecător. Ea a devenit în şi de la sine, aşa cum atestă într-adevăr Scripturile, „foarte bună“ (Gen. 1: 31), dacă nu de-a dreptul sacră.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe stradă, o tanti cu o geantă de plastic pe umăr, colorată în nuanțe de albastru, pe care scrie: „În interior am armonie“. Ce să zic, bravo ție!
Cea mai bună parte din noi jpeg
Vîrsta de mijloc, fără prospect
A jongla pe un pod de sfoară între ce cunoști și ce te așteaptă încă.
Zizi și neantul jpeg
Urși
Ursul respectiv intră și prin curțile oamenilor. Sare gardurile, fără probleme, și te trezești cu el la geam ori dormind pe gazon, sau devorîndu-ți mîncarea pentru pisici. Devine o realitate tragicomică a existenței tale, care nu pare a avea mari șanse de rezolvare.

Adevarul.ro

Referendum în Donbas  Ilustrație a portalului EU vs Disinfo jpg
Referendumul rusesc, pretext pentru arma nucleară. De ce are nevoie Rusia de pseudo-vot în Donbas
Propaganda rusă a pregătit intens referendumurile din Donbas, aducând argumente false. Rusia va folosi pseudo-votul pentru a putea amenința cu un atac nuclear, arată o analiză a portalului european EU vs Disinfo.
Lizz Truss FOTO Getty Images jpg
Marea Britanie angajează 275.000 de străini. Care sunt domeniile cu deficit de forță de muncă
Premierul britanic, Liz Truss, vrea să extindă cotele de imigranţi pentru a atenua lipsa de muncitori străini, potrivit ziarelor britanice The Times şi Financial Times.
extrageri loto
Rezultatele LOTO 6 din 49, Joker 5 din 40, Noroc de duminică, 25 septembrie. Numerele câştigătoare
Loteria Română a anunţat numerele extrase duminică, 25 septembrie 2022, la Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 şi Super Noroc. La două dintre jocuri, reporturile sunt mai mari de 1 milion de euro.

HIstoria.ro

image
Moștenirea legendară a lui Grigore „Nababul” Cantacuzino
Prinţul Gheorghe Grigore Cantacuzino (1832-1913), su- pranumit „Nababul“, a fost unul dintre cei mai mari proprietari de pământuri din România, dar și o personalitate politică marcantă (de două ori primar al Bucureștiului, și tot de două ori prim-ministru).
image
Sfârșitul tragic al copiilor lui Alexandru Ioan Cuza
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza nu a avut copii cu soţia sa, Elena Cuza. A avut în schimb doi fii cu amanta Maria Obrenovici, pe Alexandru şi Dimitrie. Copiii au fost înfiaţi de soţia oficială a domnitorului, dar amândoi au avut parte de un destin tragic. Unul a murit bolnav, iar celălalt s-a sinucis
image
Air France, o companie înființată cu o semnificativă contribuție românească
Câți dintre noi știm că la originea și la baza Air France (înființată la 30 august 1933) stă și o semnificativă contribuție românească?