La celălalt capăt al lumii

Publicat în Dilema Veche nr. 510 din 21-27 noiembrie 2013
Duplicitate și nuanțe jpeg

Vîntul prăfos şi fierbinte de iulie îi ridica fusta subţire de vară, dezvelindu-i pulpele albe şi groase, în timp ce se plimba prin Centrul Vechi. La fiecare pas, exclama cîte un „wow!“, se entuziasma la orice clădire într-o rînă, gata să se prăbuşească, încerca să citească firmele într-o limbă necunoscută („Li... bra... ria!“), le zîmbea puradeilor care o auzeau vorbind în engleză şi-i cereau 1 leu, mîngîia cîini vagabonzi. La Hanul lui Manuc (pe atunci încă nu era puzderia de terase, şi Centrul Vechi arăta ca după un bombardament recent... nu că acum ar fi cu mult diferit) a băut trei beri negre, a rîgîit uşor, s-a pilit şi ne-a cîntat un cîntec religios, cu accente country. Oare ce căuta în România americanca asta grasă, cu cosiţe blonde şi cu ochi albaştri, lăcrămoşi, ca într-o pictură naivă?

Venise la un multicultural meeting, un program de travel pentru scriitori şi poeţi, pe care îl găsise întîmplător pe net. Plecase în marea ei aventură în Est, deşi soţul ei n-a vrut s-o lase, a ameninţat-o chiar cu divorţul dacă pleacă. Dar a plecat, căci, în fond, şi ea era scriitoare... scria două cărţi cu pisici pe an şi colabora la o revistă despre pisici, iar acest hobby al ei, de femeie casnică, îi asigura o mică independenţă financiară, nişte bani puşi deoparte pentru marea ei aventură. Atunci, berea neagră i-a dezlegat limba şi ne-a povestit viaţa ei. Era nefericită... şi nespus de plictisită, şi iat-o aici, într-o ţară „exotică“, de la capătul lumii, destănuindu-se unor străini. Celelalte americance de la multicultural meeting (nu ştiu cum s-au nimerit numai femei) au ascultat-o clătinînd din cap, cu o vagă compasiune, exclamînd uneori: „Oh my God!“ Janet era din Lousiana, făcea parte dintr-o comunitate religioasă şi extrem de conservatoare, toţi de acolo erau nice şi atît, dar nimeni nu ştia ce era în sufletul ei. De fapt, soţul ei era chiar pastorul, aveau nouă copii. „Toată viaţa numai asta am făcut... am gătit sute de lunch-uri şi dinner-uri, am spălat rufe şi am născut copii!“ zice ea senină. Soţul ei nu-i dădea voie să muncească, era neliniştit şi în privinţa faptului că ei îi plăcea să scrie, însă considera asta doar un moft şi o lăsa în pace, să-şi vadă de poveştile ei cu pisici. Nu călătorise nicăieri pînă acum, nu avea prieteni, nu mergea niciodată nicăieri, doar la hipermarket şi duminica la biserică. În acel moment, o altă americancă din grup, o scriitoare feministă din Boston, a luat-o cu fermitate de mînă: „Dragă, asta nu e viaţă! E timpul să schimbi ceva!“

Marea aventură a lui Janet din România a durat atunci doar zece zile, timp în care s-a pilit de mai multe ori şi şi-a plîns de milă, iar feminista din Boston i-a devenit un soi de mentor. A revenit însă după un an. Singură, mai slabă cu 30 de kile, îmbrăcată în blugi şi într-o geacă de piele, hotărîtă să se stabilească aici. Îşi părăsise soţul şi copiii, îşi luase adio definitiv de la comunitatea religioasă din Louisiana. Era un cu totul alt om, mi-a fost greu s-o recunosc la început: strălucea! Mai tîrziu am aflat şi dedesubturile „afacerii“ – în timpul primei vizite se îndrăgostise iremediabil nu doar de România, dar şi de un scriitoraş local – cam hippie –, care o acompaniase la chitară la cîntecele ei religioase cu accente country. Acum spera să se mărite cu el şi să-şi refacă viaţa. Deşi relaţia cu scriitoraşul n-a mers, ea tot a rămas aici. S-a implicat în mici acte caritabile, a înlesnit aducerea unor „ajutoare“ din America pentru un azil de bătrîni. O vreme n-am mai auzit nimic de ea, apoi a venit o veste care m-a şocat – Janet a murit într-un accident de maşină pe şoselele patriei noastre.

Straniu destin! Să pleci din America, din cuibul tău safe, cu nouă copii, să te desparţi de un pastor, să slăbeşti 30 de kile într-un an, să te regăseşti pe tine însuţi şi să vii să mori în România, la celălalt capăt al lumii.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Soldati ucraineni se adapostesc in timpul unui bombardament in Lyman- razboi Ucraina FOTO Profimedia
Aliații lui Putin au criticat retragerea rușilor din Lîman: Sunt niște gunoaie
Susținători ai lui Vladimir Putin au criticat sâmbătă retragerea armatei dintr-un oraș din Ucraina, la o zi după ce președintele a afirmat că a anexat regiunea.
loto
Rezultatele LOTO 6 din 49, Joker 5 din 40, Noroc de duminică, 2 octombrie. Numerele câştigătoare
Loteria Română a anunţat numerele extrase duminică, 2 octombrie 2022, la Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 şi Super Noroc.
seim letonia shutterstock 2046797567 jpg
Comisia Electorală Centrală din Letonia a finalizat numărătoarea buletinelor de vot pentru alegerile pentru Seim
Victoria a fost câștigată de partidul „Noua Unitate” al Primului Ministru al Republicii, Krisjanis Karins.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.