Internetul Lucrurilor: vise şi spaime

Publicat în Dilema Veche nr. 623 din 28 ianuarie - 3 februarie 2016
The Economist – bastionul capitalismului bun jpeg

Pe nesimțite, în discuțiile de zi cu zi se insinuează un termen misterios: Internetul (Tuturor) Lucrurilor, zis și Internet of Things, zis și IoT, Internet of Everything sau Internet of Me. De ce ne interesează asta? Fiindcă, de fapt, dacă aveți un televizor inteligent, IoT-ul a intrat deja la dumneavoastră în casă. Și, în timp ce beneficiile acestei subrețele care depășește vechea rețea sînt uriașe, felul în care ea va modifica lumea e greu de anticipat și include riscuri.

De ce-ar exista și ar fi altfel un Internet al Lucrurilor, separat de cel al calculatoarelor și telefoanelor mobile? La urma urmei, și ele, calculatoarele, și telefoanele mobile, sînt lucruri. Conceptul, popularizat prin ’99 de Massachusets Institute of Technology, include însă o nuanță: prin calculator sau mobil se conectează în ultimă instanță, la Internet, oamenii. Lucrurile din Internet of Things sînt, în schimb, dispozitive care nu prea interacționează cu oamenii.

Dacă așa ceva vi se pare de domeniul SF-ului, televizorul conectat la Internet e ceva contemporan: fie îl aveți acasă, fie ați auzit de el și, atunci cînd vă veți schimba TV-ul, va fi foarte greu să vă luați unul fără rețea. La fel sînt și brățările de fitness, care se leagă singure la Internet și vă actualizează datele undeva în Cloud (online) oricînd sînteți lîngă calculatorul cu care comunică prin Bluetooth. Sau ceasurile inteligente, care funcționează cu adevărat inteligent doar în tandem cu mobilul. Lucrurile, în acest sens, își văd de-ale lor cu foarte puţină contribuție din partea dumneavoastră și, adesea, nici măcar nu mai au o interfață de interacțiune umană – sau au una foarte redusă. De regulă, sînt comandate prin alte dispozitive, dintre care bătrînul laptop e cel mai bine proiectat pentru asta.

Internet of Things este deci o idee cu un număr infinit de aplicații, de la așa-numitele case inteligente la automobile conectate sau la exemplul mai cunoscut al frigiderului care știe să măsoare stocurile anumitor alimente și să comande, automat, la un magazin online, atunci cînd laptele sau apa plată sînt pe terminate. Cifrele dau o indicație despre amploarea fenomenului. Conform Internet Live Stats, la ora actuală sînt conectați în jur de 3,3 din cei 7,4 miliarde de locuitori ai Planetei. Business Insider dă însă o estimare a numărului total de dispozitive aflate online în 2015: în jur de 15 miliarde, din care numai o jumătate sînt computere, tablete și telefoane mobile. Ultimele trei categorii sînt mai multe decît utilizatorii umani fiindcă majoritatea acestora accesează Internetul pe mai mult de un dispozitiv. Dar oricum am socoti, în momentul de față există un număr de lucruri egal cu populația omenirii, conectat, dar nesupravegheat, direct, de aceeași populație.

Ca să știm ce fel de lucruri, ne putem uita pe lista noutăților prezentate la CES 2016, marele tîrg de tehnologie de la Los Angeles. Printre acestea se numără dispozitive care îți monitorizează somnul și îți propun o oră de trezire conformă cu ciclurile tale nocturne, în ideea că datele de același fel pe care le obții de la brățara de fitness sînt deja o poveste veche. O baterie de 9 volți, cu aspect banal, alimentează detectoarele de fum, dar în plus te alertează de la distanță, prin Internet, despre apariția fumului. Un dispozitiv de hrănit animale favorite, conectat cu mobilul, te ajută să le livrezi porțiile dorite și să afli cît au consumat. Periuțele de dinți inteligente sînt și ele conectate la același mobil, pe ecranul căruia rulează un joc care poate fi comandat prin mișcările periuței în interiorul gurii, pentru uzul copiilor fără tragere de inimă pentru igiena dentară. Oglinda se poate transforma în ecran și îți adaugă sclipici sau o mustață, ca jocurile de modă în care faci același lucru cu o poză. Și multe altele.

Chiar dacă aceste invenții sună exotic, ele sînt deja disponibile pentru simplii utilizatori, sau pe punctul de a deveni astfel. Nu e de mirare că, în 2020, Internetul Lucrurilor va număra, după Gartner Research, cam 26 de miliarde de dispozitive. Tot în 2020, populația omenirii va fi de aproximativ 7,8 miliarde de indivizi.

Dincolo de aplicațiile personale sau casnice, Internet of Things poate însemna – și a început să însemne pe alocuri – monitorizarea condițiilor atmosferice sau managementul infrastructurii unui oraș. Podurile și drumurile pot fi prevăzute cu senzori – un concept-cheie în IoT – care să monitorizeze degradarea acestora și să programeze reparații atunci cînd e cazul. Dispozitive asemănătoare pot ajuta la economisirea energiei, începînd cu deja existentele becuri inteligente. Ritmul cardiac al suferinzilor de inimă poate fi, permanent, la dispoziția serviciilor de urgență, care pot primi o alertă atunci cînd apar probleme. Și multe altele, care duc de la ideea de casă inteligentă la aceea de oraș inteligent.

Dar, mai puțin visător, un studiu Accenture pune accentul pe genul de dispozitive pe care oamenii ar fi dispuși să le adopte în următorii ani. Conform acestui studiu, ne dorim sau avem deja amintitele frigidere inteligente, brățări de fitness și ceasuri gen Apple Watch, aspiratoare care se conduc singure sau, desigur, camere de supraveghere care ne lasă să vedem ce se întîmplă acasă atunci cînd sîntem într-un alt loc. Aici apare însă problema.

Ars Tehnica relata acum cîteva zile că, prin intermediul unui Google pentru Internet of Things, Shodan.io, poți vedea imagini culese de camere de supraveghere cu sugari dormind în pătuț, plantații de marijuana, încăperi din bănci și multe alte lucruri pe care utilizatorii nu și le-ar dori în nici un caz publice. Problema este nivelul de securitate scăzut al dispozitivelor din Internet of Things, care, în majoritate, au performanțe și o securizare mult mai scăzute decît un calculator tipic. Totul pornește de la presiunea unui preț cît mai mic, dar se leagă și de faptul că Internetul Lucrurilor e mult mai puțin testat, ca să zicem așa, decît cel al oamenilor. Plus faptul că interfețele rudimentare prin care sînt conectate camerele sînt mai greu de înțeles de către simplii utilizatori.

Mai rămîne, bineînțeles, să ne întrebăm ce s-ar întîmpla cu un oraș inteligent în momentul unei pene masive de Internet, orice-ar însemna asta. S-ar opri nu numai bancomatele, ci și, probabil, transportul în comun, semaforizarea străzilor și multe altele. Cu alte cuvinte, Internetul Lucrurilor trebuie proiectat foarte atent și nu e de mirare că Marea Britanie a alocat în 2015 un buget de cercetare de 40 de miliarde de lire sterline pentru el. Pînă acum, am reușit să proiectăm și să folosim Internetul Oamenilor, care e o mană cerească, deși direcția în care acesta se îndreaptă nu e tocmai cea pe care o visau părinții fondatori, în general oameni de știință altruiști. Cu cel al Lucrurilor va trebui să fim foarte atenți.

Iulian Comanescu este analist media, autor al volumului Cum să devii un Nimeni (Humanitas, 2009).

image png
Supraviețuire
Pentru că am aflat de pe Facebook că o pisică îngheață și moare de frig la -15 de grade.
image png
Autenticitatea, între parfum și mujdei
În psihologie, esența unei personalități este definită, în principiu, de cinci caracteristici centrale.
image png
Speranța
Speranţa este una dintre virtuţile teologice.
image png
Scriptura: arbore, spital, cer
Pentru că Dumnezeu însuși li se dezvăluie ca o carte care „nu se închide”.
image png
Inima casei
Acum, la facultate, împreună cu colegele mele, doctorande în arhitectură, Irina Scobiola și Silvia Costiuc, îi învățăm pe studenții noștri cum să proiecteze o locuință.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Sau că liliecii sînt, în unele privințe, niște creaturi de invidiat? Sau că bat sex e totuna cu bad sex?
image png
Moș Nicolae
Poveștile lor nu mi-au diminuat cu nimic credința în Moși.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Sărbătorile vin!”
Problema nu prea are legătură cu renul Rudolf și vorbește mai mult despre tine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.

Adevarul.ro

image
Caz șocant în Olt. Un bărbat a fost decapitat, iar capul i-a fost aruncat la WC
Un caz șocant de crimă s-a produs miercuri, 6 decembrie 2023, în jurul orei 14,30, în localitatea Slătioara din județul Olt. Un bărbat a fost decapitat de un altul.
image
Manele cu conotații sexuale, la balurile de boboci din Craiova. "Au ajuns să le arate pe scenă și cum se face" VIDEO
Un liceu renumit din Craiova este arătat cu degetul după ce în spațiul public au apărut imagini de la petrecerea elevilor de clasa a IX-a. Artistul Luis Gabriel, anunțat pe afișul evenimentului drept "special guest". este acuzat că a cântat în fața minorilor melodii obscene.
image
Scandal în Italia: Bijutier condamnat la 17 ani de închisoare pentru uciderea a doi hoți care i-au legat fiica și i-au jefuit magazinul VIDEO
Un bijutier din Italia a fost condamnat la 17 ani de închisoare pentru că a împușcat mortal doi hoți care i-au jefuit magazinul și i-au legat fiica. Sentința a declanșat o dezbatere aprinsă privind limitele autoapărării în Italia.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.