Greşelile de documentare

Publicat în Dilema Veche nr. 588 din 21-27 mai 2015
Greşelile de documentare jpeg

O autoare care se prezintă drept membru al Uniunii Cineaştilor, doctor în cinematografie, autor al mai multor cărţi şi diferite altele, publică în ziarul Patriarhiei, Lumina, o cronică negativă la Aferim!, filmul lui Radu Jude distins cu Ursul de Argint. Pe scurt, autoarea spune că un preşedinte de juriu ignorant „în materie de Biblie şi istoria mentalităţilor“ a premiat un film prost şi denigrator faţă de istoria României, iar cei care-l admiră sînt „obişnuiţi să ia poziţie de drepţi în faţa statuetelor impozante“.

E dreptul autoarei să creadă ce vrea, dar în cronică găsim un simptom despre felul cum stau lucrurile la noi, în presă: cel puţin două erori elementare, cum ar fi aceea legată de istoria citită „de pe ecranul iPod-ului“ (de autorii filmului) sau cea referitoare la „vocabula marxistă“ praxis. Dacă stimata doamnă doctor în cinematografie şi-ar fi dat osteneala să parcurgă măcar mapa de presă a filmului, ar fi aflat că acesta se sprijină pe scrierile şi aportul personal al Constanţei Vintilă-Ghiţulescu, istoric premiat, autor al mai multor volume despre epoca fanariotă, şi nu pe Wikipedia sau vreun articol dubios de cotidian. Iar cealaltă poveste, cu praxisul, poate fi numită, ca la tenis, dublă greşeală. În primul rînd, ca neologism, praxisul nu e doar marxist, ci un concept discutat încă din filozofia antică. În al doilea rînd, orice dicţionar mai răsărit ataşează cuvîntului sensul de „pricepere practică, experienţă“, dînd ca limbă de provenienţă neogreaca. Altfel spus, avem două cuvinte identice în română, neologismul ajuns aici pe filieră cultă şi termenul mai vechi, azi uitat, dar foarte la locul lui în gura unui personaj de la începutul secolului al XIX-lea.

Româna e plină de genul acesta de situaţii, numite „dublete semantice“. Cîteva exemple: pămînt – pavaj (din pavimentum), subţire – subtil (din subtilis), mormînt – monument (din monumentum). Dar, în fine, nu adevărul ne interesează în textul de faţă, ci, dimpotrivă, eroarea. O pagină de Facebook pe nume „Greşeli din presă“ preia un text din Ziarul de Iaşi, o publicaţie altminteri bunicică, în care o maşină cu doi tineri, care provoacă un accident, e condusă într-unul din paragrafele următoare de un şofer în vîrstă de 60 de ani. Pe site-ul România TV, o doamnă ameninţă să se arunce de la etajul al XIV-lea la începutul ştirii, pentru a face acelaşi lucru, dar de la etajul al XV-lea, două paragrafe mai jos. Tot România TV relatează despre un hoţ din Jakarta, de sex bărbătesc, care nu şi-a putut reprima „instinctul matern“, atunci cînd a auzit scîncetul unui bebeluş.

Toate cele de mai sus nu sînt nici greşeli de dactilografie, nici agramatisme, nici lapsusuri şi nici genul de gafe de presă monumentale, dar superficiale, care fac deliciul publicului atunci cînd sînt antologate şi apar pe vreun site. În toate cazurile, e vorba de autori – cu pretenţii sau simpli „ştirişti“ – care nu ştiu despre ce vorbesc, de la cuvîntul praxis, pînă la instinctele de mamă, pe care bărbaţii nu le pot avea.

Erorile de acest gen pot fi numite „de documentare“, tocmai fiindcă atestă lipsa unor săpături cît de cît serioase în alcătuirea unui subiect. Aparent, astfel de lucruri ar trebui să se întîmple din ce în ce mai puţin într-o epocă în care informaţia disponibilă gratis, pe Internet, e apăsător de multă. Ori de cîte ori verifici un cuvînt pe DEXonline şi găseşti explicaţia din Şăineanu peste cea din DEX, peste cea din Dicţionarul Etimologic, poţi ofta de uşurare gîndindu-te la vremurile cînd scotoceala trudnică prin două-trei cărţoaie groase, scrise cu litere mici, era singura care putea să te lămurească asupra unor incertitudini.

Dar, pentru asta, trebuie să fi deprins cîndva acest gen de curiozitate sau dorinţă de precizie.

Iulian Comanescu este analist media, autor al volumului Cum să devii un Nimeni (Humanitas, 2009).

Cea mai bună parte din noi jpeg
Încurcături
M-am alipit și eu grupului în care povestea, mai un zîmbet, mai o aluzie, devenise un „poate”.
Zizi și neantul jpeg
Moși, daruri, tradiții
Moș Nicolae e primul din seria Moșilor de iarnă de la noi.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
The most beautiful time of the year... pe bune?!
„Băi, trebuie să mergem să luăm ceva provizii, că vin termitele astea și nu mai găsim nimic! Măcar pîine să avem”.
E cool să postești jpeg
8 secunde
Cît de mult ne afectează toate aceste zgîndăreli emoționale și acele false informații care, sub masca unei cunoașteri, ascund doar un munte de rumeguș?
p 20 Muzeul Taranului Roman WC jpg
Caietul de desene al Ioanei Bătrânu
Studiile adunate în album fac prezente, de altfel, teme dominante ale Muzeului configurat de Horia Bernea şi de echipa lui.
Theodor Pallady jpeg
Miracolul mirării
Pe firmamentul filozofiei europene din veacul 20 au strălucit cel puțin trei gînditoare evreice, ardente și tributare unui inerent „feminism” axiologic
974 21 2 jpg
Școala de arhitectură, ca o citadelă...
Se spune despre arhitectură că reușește să surprindă cu cea mai mare acuratețe spiritul unei epoci
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cu alte cuvinte, dacă Grinch există, există cu siguranță și Moș Crăciun.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Promite-mi doar ce poți
„Pot să-ți promit că voi fi atent, că voi încerca să nu greșesc, dar nu pot să-ți promit că o să mă fac bine”.
Zizi și neantul jpeg
Alte stradale
Dar astăzi strada, în general, a devenit mai agresivă. Poate la fel de plină ca-n anii ’90, dar într-un alt mod.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Două kilograme și jumătate și alte cugetări
Este un text despre lipsa de acceptare a bolii și a morții.
E cool să postești jpeg
Cum inventezi mîndria națională
Ne iubim, așadar, compatrioții? Ne simțim bine în România? Sîntem mulțumiți cu traiul nostru?
p 20 WC jpg
Din ce sînt alcătuite viețile noastre?
Altfel, lumea nu este locuită nici de păcătoși iremediabili, nici de creștini perfecți. Intervalul este numele metafizic al obișnuitului pe care îl locuim.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Marele Premiu pentru filosofie al Academiei Franceze
Anca Vasiliu a contribuit constant la crearea punților dintre cultura care a primit-o și i-a recunoscut totodată expresivitatea stilistică a scrierilor sale
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Gino a intrat în Cartea Recordurilor ca fiind cel mai bătrîn cîine din lume: are 22 de ani și încă se ține bine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Biroul meu de astăzi e același
Mă întreb tot mai des dacă, în loc să devină o gazdă pentru o viață mai bună, lumea nu s-a transformat cumva într-un birou universal în care ești mereu de găsit.
Zizi și neantul jpeg
Diverse, stradale…
Omniprezenți, pe vremea de atunci, în orele de lucru, erau cerșetorii și cei care sufereau de boli psihice.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce trăiesc nemții cîte o sută de ani, sănătoși și întregi la cap?
Pentru mine, Berlinul este orașul cel mai bine organizat, ca infrastructură și ca tot, dar în care te simți cel mai liber.
E cool să postești jpeg
Unde-i tocmeală mai e păsuire?
„Pot rezista la orice, mai puțin tentației”.
p 20 WC jpg
Cafea sau vin?
La fel ca vinul, cafeaua are, în legendele ei de origine, o întrebuinţare spirituală.
Theodor Pallady jpeg
Energii divine necreate...
Teologia creștină s-a cristalizat în numeroase orizonturi lingvistice, dar ortodoxia a rămas în mare măsură tributară geniului grecesc.
640px Bucharest, Drumul Taberei (16307818580) jpg
Drumul Taberei 2030
Fidel Castro a fost plimbat pe bulevardul Drumul Taberei
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe o dubă destinată livrării unor produse, o adaptare a limbajului telefoanelor „fierbinți“ din anii 2000: „Livrez orice! Ia-mă! Sînt electrică!“
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîi pe culoarul tău
Mi-a luat o jumătate de viață să înțeleg că oamenii nu pot fi înlocuiți și că creativitatea noastră este cea care ne legitimează unicitatea.

Adevarul.ro

image
Austria se opune aderării României şi Bulgariei la Schengen. Anunțul, făcut de ministrul de Interne
Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a anunțat hotărârea definitivă a ţării sale de a se opune prin veto aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, din cauza creşterii migraţiei ilegale.
image
A renunțat la „visul american” și s-a întors în România. Povestea pensiunii dintr-un cătun izolat în splendoare
După 26 de ani petrecuți în Statele Unite ale Americii, Virgil Marchiș s-a întors definitiv acasă, în Maramureș, unde și-a făcut o pensiune împreună cu femeia iubită. Spune că nu s-ar mai duce în America decât în vizită și doar alături de partenera lui.
image
Actori din Wednesday, despre filmările în România: „Nimic nu m-a pregătit pentru asta”
Câțiva dintre actorii străini din serialul „Wednesday” (Addams), producția filmată în România, care a avut cea mai bună lansare de pe Netflix, au vorbit despre experiența lor din țara noastră, într-un interviu pentru HotNews.ro

HIstoria.ro

image
Căderea comunismului în Polonia şi Ungaria. „Reabilitarea” lui Imre Nagy
Dintre cei șase sateliți ai Uniunii Sovietice în Europa răsăriteană, Polonia și Ungaria au reprezentat un caz aparte.
image
Prima zi de ocupație germană în București
În dimineața zilei de 6 decembrie 1916, primarul Bucureștilor, Emil Petrescu, însoțit de mai mulți ambasadori – Vopicka (SUA) sau baronul Vredenburg (Olanda) – au ieșit în întâmpinarea armatelor Puterilor Centrale până aproape de Chitila.
image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.