Geopolitică la Budapesta

Publicat în Dilema Veche nr. 546 din 31 iulie - 6 august 2014
Geopolitică la Budapesta jpeg

E începutul lui iulie, înainte de finala Campionatului Mondial. Gaşca noastră de studenţi bătrîni de la Şcoala de Vară a Universităţii Central-Europene, a lui George Soros, parchează la unul din barurile acelea imense, în care te rătăceşti, alcătuite din diferite încăperi ale caselor din jur, plus curtea interioară. E tîrziu, sînt obosit şi engleza îmi iese pe gură cu purici, plus că nu mai vreau s-o ascult, am mestecat toată săptămîna numai jargon legal, oengistic şi de comunicare. Găsim un colţ de masă, mai sînt doi bărbaţi tăcuţi, care fac un gest politicos, ne lasă să ne aşezăm. Sînt faţă-n faţă cu Georgia, o fată mititică, cu ochii mari, serios-glumeaţă, tăcem şi ne uităm pe pereţi. Lîngă noi, Brazilia, Serbia, Serbia şi America dezbat eternul subiect 7-1, Brazilia trăieşte-n UK şi ne povesteşte cum fiu-său n-a vrut să se ducă la şcoală a doua zi după meci, l-a convins să meargă, dar s-a întors supărat, deoarece colegii l-au ţinut numai în The Seven-One Guy.

În Brazilia, fotbalul e o chestie foarte politică, înfrîngerea a adus mişcări de stradă, fiindcă doamna prezidentă, Dilma Rousseff, a cheltuit nişte zeci de miliarde pe stadioane, la care brazilienii obişnuiţi nici măcar n-au acces, fiindcă biletul la meci e prea scump. Tac, tac, după care mai tac. Engleza continuă să bîzîie în fundal cu enşpe accente bolovănoase, fac ce pot ca să n-o mai ascult, cînd, de nicăieri, se iveşte un cuvînt în rusă. Ciulesc urechile, bărbatul tăcut din stînga mea izbucneşte expansiv şi fericit către Georgia: „Vî gavarite pa ruski?“

„Vodkaaa!“ zice America şi ridică paharul, e la a treia şi o să dispară curînd în peisaj. „Na zdravîie, jiveli, salud!“

„Daaa“, zice Georgia şi începe să trăncănească cu Rusia, în timp ce Brazilia, Serbiile şi America se întorc la engleza lor. Rusa cîntată, nativă, armonioasă, îmi picură-n urechi ca un balsam. Încep să ascult şi mă trezesc că-nţeleg tot sau măcar 90%, e vorba de mîncare şi de filme, politica e politică şi ludi, oamenii sînt oameni. Ştii, Georgia, pricep ce vorbiţi, îi zic în engleză. Georgia ciripeşte mai departe către Rusia, care îmi dă un ghiont expansiv: „Aaaa, vî gavarite pa ruski!“

„Niet, a panimaiu“, înţeleg, zic. „Bravo, bravo.“ „Am fost în România, la #!^%$^@#“, zice Rusia. „Gdie?! Unde?!“ mă mir. „Oraaadiaaa. Ţi-am zis numele unguresc“, rîde Rusia. „Voi sînteţi duşmani cu ungurii, nu? Balşoi konflikt?“ „Nu, malenki, mic, uite-atîta.“

„Lasă-lasă“, zice Rusia, „ştiu eu, am fost în sudul României şi acolo vorbiţi ungureşte.“ „Ba nu, in the West part“, îi transmit în engleză prin Georgia, „zapad. Ia liubliu ruski kinema“, stîlcesc, ca să schimb vorba. „Aaaa! Da! da! Mihalkov, Lojniţa, da, da!“ „Yes, yes“, fac ca idiotul, deşi da e tot „da“ pe ruseşte. „Miclovaaaan!“ urlă rusnacul extatic.

Mă-ncrunt şi după aia încep să rîd. „Gheorghi Danelia“, avansez, Georgia lăţeşte gura pînă la urechi. „Gruzinul genial cu Kin Dza Dza, Mimino şi Maratonul toamnei. Eto grunzinski rejiser“, zic. „Niet, on russki, e rus“, se împotriveşte Rusia. Georgia dă din umeri. „On gruzinskii, a on ruskii.“ E gruzin, adică tot rus. Georgia şi Rusia sînt prietene dinaintea URSS-ului, zice Rusia, fiindcă Georgia a fost în Rusia de pe vremea Imperiului Ţarist, dintotdeauna. Georgia aprobă Rusia privind în altă parte. „Den viborov“, stîlcesc din nou, ca să schimb vorba, comedia despre vremurile lui Elţîn. Rusia cîntă ceva expansiv, muzical, despre noul val românesc. „Strong, depression“ – pocesc pe internaţională. „Bravo, da, da!“, izbucneşte Rusia. Dar cinematografia rusă e mult mai mare. „Danelia ruskii rejiser!“

Ştii ce, Georgia? „I think I’ll stick to English.“ Dă-i încolo cu balşaia şi konfliktele lor, hai să mergem.

Iulian Comanescu este analist media, autor al volumului Cum să devii un Nimeni (Humanitas, 2009).

Cea mai bună parte din noi jpeg
Prietenia între femei – un mit?
Marile bucurii și marile tristeți le cam ducem de unii singuri.
Zizi și neantul jpeg
Zăpadă și săpuneală
Săpuneala era, negreșit, un mini-ritual pre-sexual.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Diete și cîteva gînduri despre nutriție
● Orice dietă implică renunțarea la alcool. Eu nu beau decît vin, dar e bună și o bere. Pînă aici! Nu vreau să fiu un om slab, sănătos, dar trist.
E cool să postești jpeg
Cînd aduci munca acasă
Există, bineînțeles, avantaje clare ale muncii de acasă. Și pentru angajați, și pentru angajatori.
p 20 Kierkegaar WC jpg
Maestrul Kierkegaard
Într-o anumită împrejurare, Wittgenstein a observat: „Un gînditor religios onest este ca un funambul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Ineditele lui Eliade
E un eveniment care, sper, i-ar fi plăcut lui Eliade, pentru că e o confirmare a importanței arhivei pe care o evoca recurent, aproape obsesiv, în jurnalele sale, știind ce a lăsat în ea.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Dialog între un tată și un fiu (la vîrsta inocenței), în autobuz. Tatăl: „Merg să-i iau lu’ mami ceva.“ Fiul: „Ce?“ Tatăl: „Niște cizme.“ Fiul: „De ce?“ Tatăl: „Nu, că nu găsesc.“ Memorabil. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.

Adevarul.ro

image
Ninsorile cuprind aproape toată România: masa de aer polar vine cu temperaturi de coșmar. Unde viscolește puternic
Ninsorile cuprind majoritatea zonelor, sâmbătă, iar în vest şi în sud se vor semnala ploi și lapoviţă. Pe crestele Carpaţilor este în continuare viscol, dar vântul se intensifică şi în jumătatea vestică a ţării.
image
Culmea absurdului. Șofer amendat pentru că a respectat legea. Poliția, învinsă cu propriile imagini
Un șofer din Timiș, amendat pentru că nu a respectat semnificaţia indicatorului ,,Oprire” la trecerea de nivel cu calea ferată, a obținut anularea sancțiunii în instanță demonstrând că a respectat legea „la virgulă”.
image
Medic ATI, despre „tradiția” șpăgilor din spitale: „O preocupare otrăvită, o idolatrie de Ev Mediu”
Cazul medicului oncolog din Suceava, care a fost prins în flagrant când lua mită de la pacienții bolnavi de cancer, este criticat de un medic. Doctorița Ecaterina Petrescu Botoncea este de părere că această practică ar trebui interzisă.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.