''Generaţia messenger'' şi ştirile

Presa scrisă trece online, dar modelele adoptate pentru această trecere sînt în bună măsură circumstanţiale. Foarte curînd, ziarele vor trebui să se adreseze unei noi generaţii de cititori, numită de presă uneori şi "generaţia messenger", iar ei sînt foarte diferiţi de cititorii tradiţionali de ziare. Un studiu Associated Press, dat de curînd publicităţii, investighează comportamentul acestei noi generaţii şi schiţează un nou model pentru consumul de ştiri online. Se pare că ne-am lămurit cu toţii, viitorul presei scrise este online, chiar dacă ziarele pe hîrtie nu vor dispărea foarte curînd, iar, conform ultimelor studii, există chiar creşteri de tiraj. Redacţiile vor trebui să se adapteze însă unui nou mediu de comunicare şi unui nou stil de muncă, deşi încă nu există un model bine închegat de succes pentru această adaptare. La fel de clar este pentru toată lumea că jurnaliştii n-au încă motive de panică, ei îşi vor găsi cu siguranţă locul în lumea online, "cu o doză de pragmatism" - după cum se exprimă Roy Greenslade pe blogul său de pe The Guardian. Îngrijoraţi cu adevărat sînt doar investitorii, obişnuiţi de zeci de ani cu profituri convenabile aduse de afacerile din mass-media şi care se simt acum incapabili să "monetizeze" în aceeaşi măsură ca mai înainte varianta online a ziarelor. Puşi în faţa noilor dezvoltări tehnologice pe care nu şi le-au dorit şi nu au cum să le controleze, probabil mulţi dintre ei vor căuta în altă parte dividendele cu care erau obişnuiţi. Redacţiile se vor micşora şi multe publicaţii vor începe să se adreseze din ce în ce mai mult unui public de nişă. Previziunile sînt optimiste - cele mai multe vor supravieţui. Noua generaţie de cititori, cea care va conta ca public vizat de campaniile de publicitate, este diferită de tradiţionalul consumator de presă. În paranteză merită spus că, pe termen scurt, ziarele locale din SUA vor fi cel mai greu încercate, agenţiile de publicitate refuzînd în 2008 să mai semneze cu ele contracte pe termen lung. Creşterea costurilor de producţie şi scăderea rapidă a veniturilor din mica publicitate - pînă acum o importantă sursă de venit pentru aceste publicaţii - vor forţa închiderea unor titluri şi chiar dispariţia unor "publisheri", după cum scria Financial Times luna trecută. Am rezumat mai sus concluziile mai multor bloguri de jurnalişti de pe The Guardian, The New York Times sau ale unor profesori de jurnalism de la diferite universităţi. Opiniile lor sînt remarcabil de asemănătoare şi viitorul presei pare a fi destul de clar, pe termen scurt sau foarte scurt. Noua generaţie de consumatori Nu este încă îndeajuns de limpede cine va citi în viitor noile ediţii online ale ziarelor şi cum va arăta publicul acestor publicaţii peste cinci sau zece ani. Astăzi, există un public "de tranziţie", cu anumite abilităţi de a folosi computerul şi Internetul şi, în acelaşi timp, cu anumite obişnuinţe de a citi constant presa. Noua generaţie de cititori, cea care va conta curînd ca public vizat de campaniile de publicitate, este însă foarte diferită de tradiţionalul consumator de presă. Într-o carte apărută acum cîteva luni, Blogwar (Oxford University Press), David D. Perlmutter, profesor de jurnalism la University of Kansas, arată că studenţii săi ar fi uimiţi dacă el ar folosi sintagma "new media" pentru a vorbi despre pagini web, e-mail sau "messenger". Pentru ei este perfect natural să comunice prin aceste mijloace şi nu văd nimic "nou" în ele. Este o generaţie obişnuită să-şi petreacă cel puţin zece ore pe săptămînă în reţele sociale online, să comunice prin mesaje-text, să producă conţinut pe Internet şi să citească bloguri. Cît de adînc au pătruns aceste obiceiuri de a comunica şi în România s-a putut vedea vara aceasta, cînd profesorii au găsit în multe lucrări de bacalaureat sau de licenţă litera "ş" scrisă "sh". Un nou model de consum de ştiri Dar mai sînt ei interesaţi de ştiri, de ziare? Unul dintre cele mai aşteptate studii pentru editorii de presă de pretutindeni a fost cel realizat de Associated Press, dat publicităţii în luna iunie anul acesta, intitulat "News Consumption Behaviors of Young Adults" (studiul se găseşte pe site-ul AP). Cercetarea etnografică şi antropologică a fost făcută în 2007 pe tineri cu vîrsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani şi a căutat să afle felul în care consumă ei ştiri. Motivul pentru care a fost iniţiată această cercetare "în profunzime" a fost cel al recunoaşterii faptului că s-a produs o mutaţie semnificativă în obiceiurile de consum de ştiri în rîndurile noii generaţii. Tendinţa fusese observată în diferite studii cantitative şi este uşor de observat în viaţa de zi cu zi. În general, tinerii au o mai mică încredere în ziare în ce priveşte ştirile, dar "consumă" zilnic, constant, ştiri de pe bloguri, reţele sociale online, RSS, portaluri web şi motoare de căutare. Iar acest lucru se întîmplă oriunde pe glob. Iată cîteva dintre concluziile cercetării: Ştirile sînt asociate cu e-mail-ul. "Îmi iau ştirile atunci cînd îmi verific e-mail-ul" - a fost cel mai des întîlnit răspuns la întrebarea privind principala sursă de ştiri. Participanţii la studiu au spus că verifică "actualizarea" unei ştiri sau titlurile nou apărute pe diferite site-uri, dar au mărturisit că fac acest lucru mai mult pentru a-şi umple timpul şi a sparge plictiseala. Viaţa cotidiană are impact asupra noului mod de consum. Oamenii care stau tăcuţi, unul lîngă altul, cu un laptop în faţă pot părea antisociali, dar ei comunică intens cu o mulţime de alţi oameni, prieteni sau necunoscuţi. Trebuie ţinut seama de aceast lucru în găsirea canalelor de comunicare şi a subiectelor de interes pentru noii consumatori. Studiul a arătat că tinerii citesc cu superficialitate şi inconstant ştirile, dar că ar vrea să afle mai multe despre un anume subiect, în anumite situaţii. Felul în care sînt prezentate ştirile pe diferite site-uri le-a creat însă reflexul de a accesa cele cîteva ştiri - "above the fold" - pe care site-ul le consideră importante. În realitate, de multe ori se întîmplă ca pe diferite site-uri să fie vorba de aceeaşi sursă şi să nu dobîndească nici o informaţie nouă. Consumatorii se simt obosiţi în faţa multitudinii ştirilor. Mulţi tineri consumă ştiri mai ales atunci cînd desfăşoară alte activităţi, cînd conduc sau sînt la serviciu. Deznodămîntul unei ştiri este esenţial. Relatările sportive sau de divertisment sînt mai citite şi pentru că au un început şi un sfîrşit. Tinerii cred că, pentru a ajunge la o ştire care îi interesează, este nevoie de un efort din partea lor, o parte dintre cei chestionaţi afirmînd că ştirile din ziua de azi sînt superficiale, iar ceea ce merită citit necesită o muncă de căutare. Aceştia sînt şi cei care au declarat că folosesc ştirile utile lor ca "monedă socială", un mijloc de a interacţiona cu ceilalţi sau chiar de a urca pe scara socială. Se pare că mulţi tînjesc după astfel de ştiri, pe care le-ar putea împărtăşi cu prietenii. După cum spune unul dintre tinerii chestionaţi: "Ştirile mă ajută să-mi menţin relaţiile". P.S. De curînd, au apărut rezultatele primului Studiu de Audienţă şi Trafic Internet (SATI), ce includ profilurile socio-demografice ale site-urilor româneşti măsurate. Prima mea uimire citind aceste date a fost dată de ponderea procentuală mare a utilizatorilor trecuţi de 44 de ani pe site-urile de ştiri, comparativ cu cea a tinerilor, şi "afinitatea" destul de redusă a tinerilor faţă de aceste site-uri.