Elena Udrea, confortul din celulă şi cel din libertate

Publicat în Dilema Veche nr. 576 din 26 februarie - 4 martie 2015
Elena Udrea, confortul din celulă şi cel din libertate jpeg

Discursul despre condiţiile din închisoare, cu care Elena Udrea a încercat să obţină luni un vot negativ al colegilor parlamentari în chestiunea arestului preventiv, e rudă cu acel „N-au pîine? Să mănînce cozonac“ atribuit Mariei Antoaneta, dar prezent în

lui Rousseau înainte ca regina să fi avut cum rosti aceste cuvinte. Plîngerile fostei candidate a PMP la preşedinţie arată un gen de disonanţă cognitivă care te face să te întrebi cum a funcţionat România, chiar prost, pe mîna unor oameni care plutesc în asemenea măsură peste ceea ce se întîmplă, cu adevărat, în ţară. 

Presa a făcut titluri din plîngerea Elenei Udrea că responsabilii cu paza i-au luat sutienul, probabil o procedură normală în arestul preventiv. Lista de nemulţumiri a fostului ministru al Turismului a fost însă mai lungă, incluzînd apa caldă prezentă doar de două ori pe zi, toaleta turcească, lipsa foehn-ului (Elena Udrea crede că poţi face meningită dacă nu îţi usuci părul), pereţii scorojiţi şi dimensiunile foarte mici ale camerei. 

Coincidenţă sau nu, unul din cele mai bune condeie ale reportajului românesc, Viorel Ilişoi, publica, cu o zi înainte, în

din Galaţi, o poveste despre lipsa apei calde şi a căldurii în garsoniera în care locuieşte. De ce în Viaţa liberă şi de ce în Galaţi? Pur şi simplu pentru că Ilişoi, gazetar şi autor în etate de 47 de ani, care ar putea aspira la o situaţie adică, şi-a văzut de meserie, fără să intre în porcării politice şi alte aranjamente care se lasă cu case confortabile şi altele pentru jurnalişti, pentru a fi dat afară de la Jurnalul naţional, adică din presa centrală, prin octombrie anul trecut, după ce fusese plătit din doi în doi multă vreme. Motivul a fost lipsa banilor la ziar. 

Cam cu atît te poţi alege în România dacă, cum se spune, îţi vezi de treabă. Cu o zi înainte ca Elena Udrea să se plîngă fiindcă nu are apă caldă decît de două ori pe zi în arest, Viorel Ilişoi a scris, în libertate, cu un singur deget, articolul în care povestea că nu are apă caldă deloc – şi nici căldură – şi că motivul pentru care scrie cu un singur deget e că are doar un reşou cu care se poate încălzi pe partea – şi la mîna – dreaptă. Stînga o ţinea în buzunar şi o folosea numai în caz de urgenţă. 

Viorel Ilişoi mai are, încă, curent electric, tastatură, talent şi un deget semiîngheţat cu care poate spune lumii, în

şi pe Facebook, care-i situaţia cu căldura şi apa caldă la el acasă. Presa gălăţeană e însă plină de ştiri despre locuinţele debranşate de la căldură din motive de datorii, iar pe Ilişoi nu îl încălzeşte cu nimic faptul că e cu întreţinerea şi celelalte angarale la zi. N-am stat să număr gălăţenii debranşaţi, dar în apartamentul din centrul Bucureştiului, de unde-mi permit luxul de a scrie acest articol cu zece degete, fără reşou la picioare, gazele crapă din două-n două zile, nu ştie nimeni de ce. În 1992, cînd m-am angajat la

, scriam la o maşină din ajutoare, tot cu un reşou sub masă, dar, bineînţeles, nu-mi trece prin cap să mă plîng; vă spun toate acestea ca să ne amintim că majoritatea românilor au astfel de experienţe, indiferent cîte note de gaze achită. Mai puţin Elena Udrea. 

Auzit şi văzut, discursul despre sutien, foehn şi pereţi scorojiţi al deputatei e mai straniu decît redat în scris. Udrea a spus de curînd în Parlament şi în talk-show-uri şi alte lucruri destul de ciudate, încercînd să evite detenţia şi urmărirea penală. Să zicem că acum simte o presiune considerabilă, a căzut foarte repede de foarte sus şi asta o face să vorbească în dodii. E cazul, poate, să facem efortul de a nu urî un om în situaţia ei, indiferent ce se va dovedi că a făcut. Însă HotNews a avut buna idee de a face un mic documentar pe tema altor arestaţi celebri şi a condiţiilor de detenţie de care s-au plîns aceştia. Un Cătălin Voicu şi-a etalat teama de a nu fi violat de „ţigani, bandiţi“, un Adrian Năstase s-a plîns că trebuie să mănînce cartofi şi varză cu lingura, în locul furculiţei, un Bogdan Popovici (cel din „Trofeul calităţii“) a ricanat din cauza gîndacilor, a ploşniţelor şi altor vietăţi din închisoare. Dinu Patriciu a dat în judecată statul român, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, din cauza condiţiilor din arest, fără succes. 

Cătălin Voicu a cîştigat însă un asemenea proces şi are de primit de la statul român despăgubiri morale de 4500 de euro. Posibil, salariul cu care Viorel Ilişoi îşi ispăşeşte libertatea pe un an întreg.

Poate Elena Udrea nu e în disonanţă cognitivă atît de gravă. E posibil să facă agitaţie în Parlament tocmai în vederea unui asemenea proces. În altă ordine de idei, plîngerile ei despre condiţiile din închisoare sînt detestabile din punctul de vedere al gălăţeanului fără căldură, dar posibil eficace la colegii parlamentari la fel de mofturoşi în privinţa confortului. Mai ales la cei cu musca pe căciulă, care riscă să şi-l piardă printr-o viitoare întemniţare la DNA. Dar, oricum ar sta lucrurile, rămîne faptul că marii escroci ai României sînt condamnaţi, pentru escrocheriile făcute, la o viaţă mai bună decît cea pe care o duc în libertate oameni oneşti. 

Cum să devii un Nimeni

Foto: wikimedia commons

Cea mai bună parte din noi jpeg
Iubirea e testul pentru curaj
Cîteodată, îți dorești atît de mult unele lucruri încît, atunci cînd apar în viața ta, te temi că le-ai inventat chiar tu – credibil, pînă la ultimul detaliu.
Zizi și neantul jpeg
Stradale
Uneori, mai ales cînd e frumos afară, strada e pur și simplu bucurie. Te plimbi și te bucuri, fără să ai vreun motiv anume. Sau avîndu-le, de fapt, pe toate.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce șanse are copilul ăsta?
Probabil că vecina mea deduce doar că ne certăm și e îngrijorată din cauza asta.
E cool să postești jpeg
Simțire fără rațiune
„Azi, rețelele de socializare au impus emoția, în detrimentul rațiunii”
p 20 Minastirea Sfintul Mihail, Kiev WC jpg
Diferite diversităţi religioase
Întîlnirea religiilor cere, chiar mai intens decît politicul, cunoaşterea interlocutorului: cel din faţa ta şi Cel de deasupra tuturor.
Theodor Pallady jpeg
Religia în școală, o veche poveste
După mine, neîncrederea în autorități (partide politice, instituții publice, lideri) s-a transferat și în tabăra seculariștilor anticlericali.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
L-am rugat pe Siri (aplicația cu funcție de „asistent personal”) să-mi spună istoria controversatei aplicații TikTok.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.
Theodor Pallady jpeg
Paradisul învățaților din actuala patrie a deconstrucției
Războiul cultural declanșat în marja postmodernității a exacerbat contrastul ideologic dintre Epoca Luminilor, moștenitoare a Renașterii umaniste, și Evul Mediu obligatoriu „întunecat”.
p 24 I  Morosan jpg
Cu ochii-n 3,14
Fără cîini cu capul scos pe geamurile mașinilor din Florida – asta vrea să obțină o propunere de lege.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Dispariții
Mai toate cărțile de self-help sugerează să te porți cu oamenii ca și cînd i-ai vedea pentru ultima dată.
Zizi și neantul jpeg
Mărțișoare
Originale și înduioșătoare în hidoșenia lor. Ba, de destule ori, chiar în frumusețea lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Fricile mici, „fricuțele”, cum le-ar numi casiera de la supermarket
Am mai spus-o, mă consider un om fricos și îi admir pe cei care în diferite situații, de război, de epidemie de ciumă, de revoltă populară, de activism, dau dovadă de curaj.
E cool să postești jpeg
Micii răsfățați, marii neadaptați?
Copilul nu s-a lăsat înduplecat, continuîndu‑și injuriile și micile violențe, cu o atitudine de zbir, impunîndu-și, în cele din urmă, autoritatea și ronțăind ciocolata.

Adevarul.ro

image
Fiul unui miliardar recunoaște implicarea în moartea unei studente: „un accident sexual“
Fiul unui miliardar yemenit și-a recunoscut implicarea în moartea unei studente norvegiene găsite violate și strangulate în Mayfair, dar nu se va întoarce în Marea Britanie pentru a compărea în fața justiției.
image
Două familii de romi din Timișoara, urmărire cu mașinile la Strasbourg: cinci morți și patru răniți VIDEO
Tragedie în două familii cunoscute de romi din Timișoara: Cârpaci și Stancu. Cinci persoane au murit, alte patru au fost rănite în urma unui accident petrecut marți, 27 martie 2023, în centrul Strasbourgului. Protagoniștii au filmat totul cu telefonul mobil.
image
Austrieci acuzați de discriminarea românilor pe aeroportul din Viena
Pasagerii români ar avea parte de „umilință” pe aeroportul din Viena, pe motiv că țara noastră nu face parte din spațiul Schengen. Afirmația vine din partea europarlamentarului Nicu Ștefănuță, care împreună cu fostul Ministru de Interne, Vasile Blaga, a transmis o cerere directorului aeroportului.

HIstoria.ro

image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.
image
Basarabia în anul 1917. Atunci când Unirea nu se întrevedea
Colapsul economic cauzat de starea de război, criza alimentară care a debutat în toamna anului 1916 și tensiunea politică crescândă au creat o situație explozivă în Imperiul Rus, care a culminat cu răsturnarea autocrației țariste, în urma Revoluției ruse din februarie 1917.
image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.