Dorel şi alţi muncitori

Publicat în Dilema Veche nr. 491 din 11-17 iulie 2013
Nebuna din cartier jpeg

De mai bine de trei luni trăiesc un coşmar urban care, în termeni oficiali, se numeşte „reabilitarea termică a blocului“. Mai concret, blocul în care stau a fost luat în stăpînire, pe termen aparent nelimitat, de o ceată de muncitori care îl împung neîncetat cu bormaşinile (ştiţi probabil ce înseamnă să te trezească dimineaţa bormaşina vecinului de deasupra... imaginaţi-vă, atunci, un cor de cel puţin şapte-opt bormaşini, cîte una pe fiecare etaj!), se caţără pe ziduri de le vezi picioarele pe geam cînd ţi-e lumea mai dragă, ciocănesc, meşteresc, comunică unii cu alţii doar prin urlete guturale, de tipul „Măă!“, „Băă! şi „Hai!“. Trăind alături de ei, zi de zi, este imposibil să nu le studiezi comportamentul şi să nu le ştii programul: apar de la 7, pînă pe la 9 îşi beau cafelele de la butic şi fumează (ăia care au ţigări, ăia care n-au, îţi cer ţie, cînd treci pe lîngă ei), pe la 10 se apucă de treabă, pe la 12 mănîncă de prînz (salam, pîine, zacuscă, pateu, roşie – de la Mega Image-ul din colţ) şi beau bere (unii, mai bogaţi, beau şi cîte o citirică), pînă pe la 2 îşi fac siesta, lungiţi pe sacii cu rigips, şi fac drumuri pînă la Toi Toi-ul care a împuţit toată parcarea, pe la 3 se urcă pe schele, cu burta plină şi abţiguiţi bine, înjură, se uită pe cer să vadă dacă nu cumva vine ploaia, ca să se care acasă, dar ploaia nu vine, aşa că pînă pe la 6 muncesc puţin şi cam în silă, pe la 7 seara îi apucă brusc hărnicia, pentru că o să treacă şefu’ ăl mare să verifice şi să le frece ridichea că nu se va respecta termenul „lucrării“, pe la 8, cîţiva mai puţin norocoşi sînt consemnaţi la locul de muncă pentru a da ultimele găuri şi a face curat.

Deşi muncitorii sînt un personaj de grup, totuşi, ca în orice comunitate, indiferent de gradul ei de primitivism, există ierarhii şi se pot remarca individualităţi.

● Şefu’. Unul de regulă mai în vîrstă, cu burta mai mare (de la berea băută pe şantierele patriei), trecut prin multe, cu cel puţin un accident de muncă şi cu urmări vizibile, plecat puţin pe-afară (Spania, Germania, Israel), cu reguli şi principii dobîndite de-a lungul experienţei sale „profesionale“. Ca orice meseriaş adevărat, se laudă că ştie să facă orice – de la construcţii, la instalaţii electrice şi sanitare. Şi, ca orice şef, dă indicaţii, uneori lungit într-o rînă şi sprijinit într-un cot pe sacul său cu rigips. Acestea se rezumă la a arăta cu degetul pe unul sau pe altul din „echipă“: „Tu, treci sus cu Vasile!“, „Tu, mai fă nişte ciment!“, „Tu, mi-aduci şi mie o cafea!“ Din cînd în cînd, îşi mută fundul de pe sac şi mai face cîte un ciubuc în bloc – o ţeavă spartă, un perete crăpat etc.

● Acoliţii şefului. Sînt cei care au anumite privilegii şi fac muncile cele mai uşoare. De regulă, se învîrt cam fără rost în jurul şefului şi „se bagă în seamă“ cu el. Îi cer ţigări – „Şefu’, nu mai ai şi tu vreo ţigare?“ – şi bani împrumut pînă la ziua de leafă. Îi ascultă poveştile de pe vremea cînd era el tînăr. Cînd nervii tăi încep deja să cedeze şi ceri amănunte despre cît mai durează „lucrarea“, invariabil ridică din umeri: „Să-l întreb pe şefu’!“

● Ucenicii băgători de seamă. Tineri de 16-18 ani, care s-au lăsat de şcoală sau care au fost, pur şi simplu, trimişi „la muncă“ de către părinţi, alături de vreun unchi, văr, naş. Să ştie şi ei cum se cîştigă banu’ cu sudoarea frunţii. Neatenţi, nepricepuţi, leneşi, plini de hormoni. Se hăhăie între ei şi beau Cola. Toată ziua întorc capetele după fetele din bloc sau sînt dornici să se plimbe cu platforma, ca să tragă cu ochiul prin apartamente, doar-doar or avea norocul s-o vadă pe vreuna ieşind goală din baie.

● Fraierii care muncesc pe bune. Muncitorul Dorel nu e un mit. De obicei, sînt cei mai tăcuţi din grup, cei mai sfrijiţi, mai amărăşteni. Şi ei fac toată treaba.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Profesoara tipa la elev FOTO Shutterstock
Învățătoare din București, înregistrată țipând la elevi: „Analfabetă! Ești varză! Școală îți trebuie, nu înot!”
Mama unui copil de la Școala nr. 79 din București o acuză pe învățătoare că își umilește și jignește constant elevii. Aceasta a adunat și înregistrări audio în care dascălul ridică tonul la copii și îi face „analfabeți” sau „mincinoși”.
Nicolae Ciuca FOTO Facebook Guvernul Ciuca
Pasiunile ascunse ale lui Ciucă: de la echipa de fotbal preferată la muzica ascultată
Nicolae Ciucă a vorbit într-un interviu despre modul cum petrece timpul liber, pasiunile sale și pe cine preferă din echipele sportive.
Nord Stream FOTO EPA EFE jpg
Scurgerile de gaze din Marea Baltică: Rusia acuză SUA și cere o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU
Rusia va cere o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU pe tema scurgerilor de gaze detectate din gazoductele Nord Stream 1 şi 2, după ce i-a cerut preşedintelui american Joe Biden să spună dacă Statele Unite sunt la originea acestui „sabotaj”.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.