Cum se schimbă calculatoarele în timp ce le folosim

Publicat în Dilema Veche nr. 591 din 11-17 iunie 2015
Cum se schimbă calculatoarele în timp ce le folosim jpeg

Zilele trecute, Apple a anunţat o serie întreagă de actualizări ale sistemelor de operare de pe mobil/tabletă şi calculator, plus o serie întreagă de servicii care concurează alţi giganţi ai tehnologiei, ca Proactive, care vrea să se bată umăr la umăr cu Google Now. O să trecem peste toate specificităţile acestui gen de anunţuri ca să ajungem la felul cum evoluează calculatoarele chiar sub ochii noştri. 

De fapt, dincolo de Apple Music, şi alte lucruri pot fi explicate doar la modul foarte complicat, prin felul cum se conectează cu dispozitivele inteligente pe care le avem pe birou sau în buzunar, dar, raportat la ofertă şi la banii pe care îi dăm pe ea, evoluţia e foarte simplă: interfaţa pe care ne-o oferă un telefon sau un laptop se schimbă în aceşti ani pînă la punctul la care ar deruta foarte tare utilizatorii de acum cinci sau şapte ani. De fapt, asta s-a şi întîmplat cu Windows 8, sistem de operare propus de Microsoft, foarte bun în sensul performanţei şi al stabilităţii, dar zăpăcitor pentru utilizatorii conservatori de Windows. E celebră discuţia despre lipsa aşa-numitului Start Menu, dreptunghiul din stînga, jos, în care Windows îţi oferea toate programele. Derutaţi, utilizatorii au protestat şi au refuzat să cumpere un sistem mai nou şi mai performant, dar nefamiliar. 

Ceea ce e nefamiliar în Windows 8 e în realitate o revoluţie – şi veţi vedea de ce facem acest ocol prin lipsitul de strălucire sistem de operare de la Microsoft. E vorba de aşa-numita interfaţă – sau limbaj de programare/design – Metro, care e construită, şi construieşte, pe principiul economiei de mijloace grafice în favoarea funcţionalităţii. Din 2010, cînd Microsoft a lansat Windows Phone, pe ecran lucrurile au început să arate ca un mozaic de dreptunghiuri plate, frumos colorate, pe care cineva a scris/desenat îngrijit, dar foarte simplu, ce e / la ce foloseşte cutare dreptunghi (aplicaţie). 

Aşa cum se-ntîmplă în lumea sistemelor de operare, cei care au consacrat acest gen de simplitate au fost campionii a ceea ce se numeşte

, calitatea pe care o are un program/sistem/site etc. de a fi uşor de folosit, oferind în acelaşi timp multiple facilităţi. Cu alte cuvinte, ne întoarcem la Apple, care, în 2013, lansa iOS 7. De ce se-mparte ecranul în dreptunghiuri şi icoane simple şi estetice, dar mai puţin familiare, de cîtăva vreme? În joc e un concept fără nume în româneşte, anume

, care constă în reproducerea caracteristicilor unui obiect cu alte mijloace decît originalul. Coşul de gunoi de pe Desktop, fie el numit Trash sau Recycle Bin, e un exemplu. Un altul sînt documentele aşezate pe acelaşi Desktop, care reproduc, cu grade diferite de fineţe, teancuri de hîrtii scrise de mînă, la fel cum folderele sînt, aşa cum le zice şi numele în engleză, dosare care cuprind mai multe documente.

Cam aşa arăta sistemul de operare pentru mobile al Apple şi la lansarea primului iPhone, în 2007. Clienţii erau nevoiţi să se obişnuiască cu o interfaţă nefamiliară, cea comandată prin

, atingerea cu buricele degetelor, şi aveau nevoie de repere vizuale care să-i ajute să facă asta. Calendarul semăna cu un calendar de perete, ceasul cu un ceas, aplicaţia YouTube cu un televizor şi aşa mai departe. La iOS 7, cel despre care vorbeam, aceste asemănări se pierd. Iconiţele, cum li se spune, sînt mult mai simple şi mai depărtate de orice ţi-ai putea imagina ca original – nu că YouTube ar fi făcut înainte de versiunea 7 a sistemului de operare al Apple ce făcea pe vremuri un televizor şi nici altele de acest fel. Ideea lui Jonathan Ive şi a celorlalţi designeri de la Apple e, cu alte cuvinte, că utilizarea noului sistem de operare, la nivel de gesturi, e deja familiară şi reperele vizuale nu mai au atîta importanţă. 

Motiv pentru care un telefon mobil – dar şi ultimele versiuni de sistem de operare de la Apple sau Microsoft – arată destul de ezoteric, dacă excluzi evoluţia către ele, lucrul care te face să le pricepi. Experimentul mental pe care îl sugeram, un utilizator mediu de acum cîţiva ani faţă în faţă cu un sistem de operare contemporan, stă în picioare: omul ar fi nelămurit în faţa maşinii, chiar dacă de la un punct încolo s-ar descurca. 

Toată povestea de mai sus merită pusă într-un context vechi de zeci de ani, deja. Context care e despre aşa-numita

-ului. La cum am importat şi calculatoarele, şi utilizarea, şi meniurile lor, tindem să uităm că, la origine, desktop-ul e tăblia sau suprafaţa biroului. Cu calculatoarele ne descurcăm uşor pentru că interfaţa pe care ne-o oferă e ceea ce se găsea pe un birou acum 30 de ani, la apariţia şi răspîndirea pe scară largă a calculatoarelor personale. Ceea ce vedem acum pe ecran e din ce în ce mai îndepărtat de această metaforă, iar asemănările care persistă ţin mai degrabă de tradiţia calculatoarelor decît de ceea ce a fost la început, o încercare de a reproduce un aranjament din viaţa ne-computerizată, uşor de descifrat. 

În anii pe care-i trăim, asemănarea aceluiaşi ecran cu o lume azi dispărută – cine-şi mai ţine lucrurile aranjate pe birou ca în anii ’80? – e din ce în ce mai vagă. Noile interfeţe, fie că sînt programe, sisteme de operare sau altele, ar putea genera noi moduri de utilizare a calculatoarelor, în sens larg – de la telefon şi ceas inteligent pînă la monştri productivi aşezaţi pe birouri. Omniprezenţa dispozitivelor inteligente schimbă lumea în care trăim în feluri greu de prevăzut, dar cu consecinţe generoase în materie de creativitate. 

Cum să devii un Nimeni

Foto: wikimedia commons

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Captură de ecran din 2022 09 19 la 14 12 43 png
Amendament controversat la legile justiției: Procurorul general ar putea fi judecător
Ibram Iusein, deputat din partea minorităților naționale, a depus un nou amendament controversat la legile justiției, prin care un judecător ar putea fi procuror general. Amendamentul a fost adoptat în comisie cu 13 voturi „pentru, șase voturi „împotrivă” și trei abțineri.
Soldati ucraineni Ucraina FOTO Ministerul ucrainean al Apărării Twitter jpg
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Ucrainenii continuă să recupereze teritorii, iar Rusia trimite forțe la granița regiunii Harkov
Surse ruse raportează că focul de artilerie ucrainean interzice cu succes ultima rută logistică a forțelor ruse către Lyman, care trece prin Svatove-Makiivka-Terny, la nord de așezare.
Sorin voluntar pompieri FOTO ISU Suceava jpg
Bodyguard pentru Jason Statham și Dolph Lundgren. El este Sorin, pompierul voluntar din Suceava
În timpul pandemiei a lucrat ca voluntar în spital timp de trei luni, are 3.000 de ore de gardă și a participat ca pompier voluntar la peste 400 de intervenții.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.