Cum a intrat România în campanie fără să ştie

Publicat în Dilema Veche nr. 469 din 7 - 13 februarie 2013
România plagiatoare şi rădăcinile ei jpeg

Campania online prin care publicaţia Gândul a răspuns intenţiilor britanicilor de a descuraja plecarea românilor la muncă în UK începînd cu 2014, cînd se ridică restricţiile referitoare la piaţa muncii, a avut un succes la care Carpathian Garden-ul oficial n-ar fi putut nici măcar visa. E drept, dacă ne uităm mai atent, românii nici n-au prea avut la ce răspunde. Dar tocmai asta face interesantă întreaga poveste.

Cronologia este importantă, pentru ca să ştim despre ce vorbim. Totul a pornit de la un articol din The Guardian, care relata despre intenţia unor membri ai guvernului britanic de a lansa o campanie care să-i convingă pe potenţialii imigranţi să „stea la distanţă“ de Marea Britanie, articol publicat pe 27 ianuarie. Două zile mai tîrziu, tot The Guardian imagina o glumă de Internet, invitîndu-şi cititorii să scrie mesaje descurajante la adresa aceloraşi imigranţi, şi obţinea vreo 17 vizuale eterogene. Gandul.info, care preluase articolul din 27 ianuarie, solicita pentru un răspuns cu aceeaşi monedă GMP, agenţia lui Felix Tătaru, cel care l-a ajutat pe Traian Băsescu să devină preşedinte în 2004 cu celebrul Ardei. Aşa a apărut seria de execuţii „Why Don’t You Come Over?“ („De ce nu veniţi voi la noi?“), în care iniţiatorii lăudau frumuseţea româncelor, preţul berii (sub al apei plate din UK) ş.a.m.d.

Minimaliste, dar conţinînd mesaje amuzante şi autoironice, într-o engleză bună, vizualele Gândul-GMP ajungeau, în zilele următoare, pe celebre canale media britanice – de la BBC, la Channel 4, The Observer sau Huffington Post, ediţia UK. Tabloidul britanic Daily Mirror a trimis chiar un reporter în Centrul Vechi, ca să verifice la sursă mesajele Gândul. Patrick Hill s-a pozat prin cluburi cu fete care nu arată tocmai precum Kate Middleton – sau ca idealul nostru naţional de frumuseţe – şi a confirmat că berea românească e mai ieftină decît apa britanică. Reporterul britanic a conchis totuşi că economia românească „n-arată deloc bine“ şi că fetele din articol ar lua avionul către Londra oricînd li s-ar oferi ocazia.

Mesaje asemănătoare cu cele ale Gândului, dar mai apăsate, au început să apară şi din Bulgaria, unde, probabil, publicaţiile binecunoscute care au preluat răspunsul românesc se citesc de asemeni. Luni, cînd scriam aceste rînduri, Gândul încerca să continue campania cu o aplicaţie (lansată iniţial pe Facebook, dar interzisă acolo) şi editoriale.

Pînă aici, există un prim palier de comunicare pe care dumneavoastră, cititorii, cu siguranţă că l-aţi intuit: întreaga poveste a pornit de la un canal media privat, care a creat animaţie online. În primul rînd, vorbim de o campanie Gândul care promovează Gândul în România, şi nu de o campanie pentru imaginea României în Marea Britanie. Succesul a fost, din acest punct de vedere, considerabil, iar pe Internet s-au găsit chiar voci care să presupună că în spatele întregii poveşti ar putea fi un alt brand, autohton, după logica ROM – pseudociocolata care a cîştigat premii cu „Românii sînt deştepţi“. Remarcabil e însă faptul că schimbul de replici a căpătat indubitabil sensul altruist, de promovare a României şi de orgoliu naţional, şi încărcătura politică fără de care iniţiatorii privaţi nu puteau beneficia de zîmbete apreciative. Printre altele, de întreaga poveste s-au agăţat şi Titus Corlăţean, ministrul de Externe sau Cristian David, ministru delegat pentru Relaţia cu românii de pretutindeni. A început să apară la televizor, cu această ocazie, şi ambasadorul României la Londra, Ion Jinga, cel care a avut în 2009 inepta idee de a trimite BBC o scrisoare de protest pentru modul cum s-a văzut ţara noastră într-o minunată ediţie Top Gear. Clarkson, Hammond şi May, faimoşii prezentatori, îşi etalaseră atunci incorectitudinea politică într-o serie de glume amuzante, ca o pălărie „de ţigan“ sau presupunerea că o şandrama de pe marginea drumului era o spînzurătoare. Dar, una peste alta, realizaseră o ediţie admirativă la adresa României, numind Transfăgărăşanul „cel mai grozav drum din lume“.

Înapoi în 2012, dinspre partea britanică, reacţiile oficiale neprovocate aproape că n-au existat.

Ca să vedem lucrurile în contextul corect, trebuie să ne întoarcem la originea lor. The Guardian, care a relatat despre intenţiile de campanie guvernamentală britanică, este unul din cele mai bune ziare din lume, dar şi o publicaţie de stînga, înclinată să critice guvernul conservator al lui David Cameron. Articolul iniţial, de la sfîrşitul lui ianuarie, nu numai că nu pomeneşte despre vreun anunţ oficial din Downing Street, dar nici nu citează nume sau alt gen de surse cărora să le atribuie informaţia. E posibil, cu adevărat, ca una din opţiunile luate în considerare de oficialii britanici să fie o campanie de descurajare a imigranţilor, dar, în ipoteza că guvernul britanic adoptă o atare strategie, n-o vom vedea în aplicare mai devreme de 2014, cînd restricţiile referitoare la munca românilor şi a bulgarilor în UK vor fi ridicate.

Ceea ce există cu adevărat în mediile politice şi opinia publică din Marea Britanie e doar un grad de îngrijorare legat de venirea românilor şi a bulgarilor. Despre asta au vorbit public politicieni conservatori de felul lui Boris Johnson, primarul biciclist al Londrei. Dar strategia guvernamentală de imagine e, deocamdată, o înţepătură din The Guardian.

Îngrijorarea britanică e motivul pentru care iniţiativa Gândul a făcut vîlvă în presa din UK. Politicienii români s-au raliat oportunist întregii poveşti, ceea ce ar putea stîrni o oarecare condescendenţă în partea britanică, dar în ultimă instanţă e de bun augur, fiindcă fără Gândul, şi Titus Corlăţean, şi Ion Jinga, şi ceilalţi ar fi avut cu siguranţă alte treburi decît nenorociţii de muncitori români. Cu alte cuvinte, o glumă privată s-a transformat destul de repede, şi cu succes, într-o acţiune politică. Nu e însă vorba de orice fel de glumă.

Ca să ne dăm seama de ce lucrurile au funcţionat, ajunge să ne gîndim la campania oficială de imagine a României, cea cu „Explore the Carpathian Garden“. Avem faţă în faţă o idee neconvingătoare, vagă şi bombastică, cea oficială, şi o succesiune de mesaje precise, glumeţe şi mai ales autoironice. În poveştile referitoare la femeile românce, casa Prinţului Charles sau preţul foarte mic al berii există o doză de modestie care „vinde“, mai ales pe Internet, mediu sceptic prin definiţie. Campania Gândul vine din criza de identitate autohtonă şi funcţionează pe mecanismul Witz-ului freudian, adică propune umorul ca reacţie de autoapărare. Dar, mai ales, propune locuri şi situaţii reale, palpabile, pe care plebeul Mirror poate fi tentat, ulterior, să le testeze/verifice.

Nu este prima dată cînd o spun şi nu este prima oară cînd se dovedeşte: un brand de ţară poate fi construit mai curînd pornind de la percepţii şi conjuncturi deja existente, pe care le poate ameliora/fructifica, şi nu de la wishful thinking. Pentru străinii amatori de turism, România poate însemna, în primul rînd, lucruri precum Centrul Vechi şi Casa Poporului, şi nu fantezii eco-psihanalizabile şi triumfale, gen Grădina Carpaţilor sau regresia isterică a ansamblurilor de muzică populară. Iar contextele media de orice tip, de la filmele lui Mungiu la glumele de la Gândul, sînt un pariu infinit mai bun decît ideile triumfale, dar puerile.

Iulian Comanescu este analist media, autor al volumului Cum să devii un Nimeni (Humanitas, 2009).

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Ana Bogdan, EPA jpg
Ana Bogdan învingătoare în duelul românesc din sferturile turneului de la Parma
Jucătoarea română de tenis Ana Bogdan (53 WTA, favorită nr. 6) s-a calificat joi în semifinalele turneului WTA de la Parma (Italia), dotat cu premii totale de 203.204 euro.
Telescoapele Hubble şi James Webb au dezvăluit joi imagini detaliate ale impactului produs de DART Foto NASA
Momentul impactului dintre un vehicul NASA și asteroidul căruia i-a schimbat traiectoria FOTO VIDEO
Telescoapele Hubble şi James Webb au dezvăluit joi imagini detaliate ale impactului produs luni de DART, o sondă NASA, asupra unui asteroid, iar aceste imagini îi vor ajuta pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă procesul aflat în spatele modificării orbitei unui obiect cosmic.
Coolio FOTO Getty Images jpg
Rapperul american Coolio a murit VIDEO
Nu este clară cauza morţii lui rapperului Coolio, dar managerul său a declarat pentru TMZ că paramedicii cred că a fost vorba de un stop cardiac.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.