Cristian Mungiu şi imaginea României

Publicat în Dilema Veche nr. 431 din 17-23 mai 2012
România plagiatoare şi rădăcinile ei jpeg

Cristian Mungiu a intrat în selecţia oficială de la Cannes cu al său După dealuri. Filmul va fi proiectat la festivalul care are loc în perioada 16-27, după ce în 2007, la acelaşi festival, acelaşi regizor a luat un Palme d’Or cu 4 luni, 3 săptămîni şi 2 zile. E vorba de o ştire de cultură cu semnificaţii politice.

Cu cultura e clar, dar politica? Aţi intuit probabil că e vorba de serviciile pe care Noul val al cinematografiei româneşti le aduce, chiar dacă sună pompos, României. Filmele lui Mungiu, Puiu, Muntean sau Porumboiu au intrat într-un circuit al cinefililor avizaţi, intelectuali. Despre filme româneşti mi-au pomenit sloveni, americani, ucraineni, din medii politice, din ONG-uri sau comunicare, cu opinii avizate şi întrebări cărora a trebuit să-mi bat capul puţin ca să le răspund cum trebuie.

Dar nu e vorba de o percepţie subiectivă. Ca să evaluăm ce beneficii de notorietate aduce un astfel de film, putem să ne îngăduim să fim un pic optimişti şi să ne uităm la Palme d’Or-ul aceluiaşi Mungiu. 4, 3, 2 a avut în România vreo 71 de mii de telespectatori, faţă de cei 879 de mii ai Avatarului, de exemplu. Nu foarte impresionant, dar pe IMDb, cea mai influentă bază de date de pe Internet, a primit peste 27 de mii de voturi din partea utilizatorilor, care l-au dus la un rating foarte bun, 7,9. Pe Rottentomatoes.com, site-ul specializat în critică de film, e vorba de vreo 25 de mii de utilizatori, care au realizat o medie de 84% (un fel de nota 8,40, de la 1 la 10), iar Boxofficemojo.com estimează 1,2 milioane de dolari încasări, în cîteva sute de săli.

Filmul a avut mai mulţi telespectatori în afara ţării decît în România, pornind de la premisa că statisticile de mai sus sînt parţiale şi nu am găsit date despre vînzările pe DVD. O măsură brută a notorietăţii este dată de numărul de rezultate Google la căutarea cu titlul în engleză, 4 Months, 3 Weeks and 2 Days: peste 1,5 milioane de rezultate. Comparativ, Mircea Cărtărescu, probabil cel mai cunoscut scriitor român în viaţă, are doar vreo 421 de mii, iar Emil Cioran – 1,35 milioane.

Aici intervine o comparaţie obligatorie. Căutînd în acelaşi fel „Explore the Carpathian Garden“, ultimul slogan turistic al României, obţinem numai 104 mii de rezultate. De 15 ori mai puţin decît 4, 3, 2, iar majoritatea site-urilor de pe primele pagini Google sînt româneşti, în română, deci demersul Elenei Udrea a creat mai degrabă un fel de imagine a României în România, decît în lume, atîta cît a făcut-o.

Bun, 4, 3, 2 a luat un Palme d’Or. Ne putem aştepta la un asemenea impact de la un film cu palmares mai mic? Da, pentru că 12:08 East of Bucharest – pe româneşte, A fost sau n-a fost, al lui Porumboiu – are 333 de mii de rezultate, iar Tuesday, After Christmas – Marţi, după Crăciun, de Radu Muntean – are 974 de mii.

Încercaţi acest exerciţiu cu mai multe titluri de filme româneşti recente în engleză şi va fi greu să obţineţi mai puţin de cele 104 mii de rezultate ale Grădinii Carpaţilor. Desigur, datele obţinute în acest mod de pe Internet reprezintă doar o evaluare grosieră şi impactul ar putea fi studiat cu instrumente mai fine. Dar e greu să-ţi imaginezi răsturnări de situaţie.

E cazul să vorbim la acest punct şi de bani. Frunza Elenei Udrea, cea cu Explore the Carpathian Garden, a costat aproape 900 de mii de euro, cu tot cu strategie şi altele. 4, 3, 2 a avut un buget de doar 600 de mii. Mungiu a trebuit să-şi umple genericul de instituţii europene pentru a putea duce filmul la capăt, la fel cum au făcut toţi tinerii regizori români de succes. Dacă Ministerul Turismului ar cheltui cîteva sute de mii de euro pe un film românesc realizat de un regizor titrat – sau un alt produs mediatic popular, fiindcă poate fi vorba şi de televiziune, Internet şi altele –, ar obţine probabil mult mai mult decît a obţinut de exemplu cu Turist în România. Campanie de care auziţi probabil prima oară, dar cu care s-au cheltuit deja peste 5,5 milioane de lei în 2011 şi se vor mai cheltui vreo 11 în acest an, dacă planurile fostului guvern rămîn în picioare. Adică vreo 1,2 şi, respectiv, 2,5 milioane de euro. Şi, apropo, numele în engleză, Tourist in Romania, livrează vreo 3940 de rezultate.

În succesiunea de scandaluri şi acuzaţii de impostură cu care s-a instalat Guvernul Ponta, CV-ul lui Eduard Hellvig, noul ministru al Turismului, pare printre cele mai solide şi europene, cu antecedentele Soros şi universitare ale liberalului. Poate că Hellvig va lua în considerare argumente de felul celor de mai sus. Produsele de calitate, culturale sau mediatice, pot fi transformate în mecanisme de imagine profitabile, mai ales într-o epocă în care strategiile clasice de publicitate, din care face parte brandingul de ţară, au început să nu se mai poarte.  

Iulian Comanescu este analist media, autor al volumului Cum să devii un Nimeni (Humanitas, 2009).

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.