Celelalte alegeri – sloganurile de la Chişinău

Publicat în Dilema Veche nr. 560 din 6-12 noiembrie 2014
Celelalte alegeri – sloganurile de la Chişinău jpeg

Prezidenţialele din România au acaparat în aceste zile toată atenţia amatorilor de politică. Dar, în paralel, în Moldova e campanie electorală pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Dacă ne uităm puţin la ce şi cum comunică partidele moldoveneşti, s-ar putea să aflăm lucruri interesante, care ne şi privesc din punct de vedere geopolitic.

Bine cunoscutul ziar moldovenesc

mi-a adresat o întrebare interesantă: cum interpretez sloganurile principalelor partide din Moldova? Cred că merită să ne gîndim puţin la asta şi la Bucureşti, dar e cazul să începem cu cîteva date despre configuraţia politică de la Chişinău. Un sondaj realizat recent de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova plasează pe primul loc (21,8%) Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) al lui Voronin, urmat de Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLD, 15,4%), Partidul Democrat din Moldova (PDM, 11,3%), Partidul Patria (PP, 8,1%), Partidul Liberal (PL, 7,8%) şi Partidul Socialiştilor (PS, 7,5%). Acestea sînt cele şase formaţiuni care ar intra în Parlament, conform sondajului. Deşi conduc detaşat, comuniştii nu sînt, neapărat, favoriţi pentru guvernare, fiindcă PLDM şi PL au fost partenere, în trecut, în Alianţa pentru Integrare în Europa. Partidul Democrat, în care evoluează mogulul-şef al Republicii, Vladimir Plahotniuc, a jucat în trecut ba de partea comuniştilor, ba de partea reformiştilor. Relativele noutăţi sînt Partidul Socialiştilor, desprins din PCRM, şi Partidul Patria, condus de un om de afaceri pe nume Renato Usatâi, descris de surse de la Chişinău ca om de afaceri apropiat de Moscova, născut în Moldova. 

După aceste precizări necesare, e cazul să trecem la sloganurile despre care vorbeam. În primul rînd, trebuie spus că ele confirmă zicerea conform căreia ţările mici nu au politică internă, ci numai politică externă. Cele mai proeuropene partide, PL şi PLDM, propun chiar din slogan opţiunea pe care o au. Se vede că PL este cel mai orientat către Vest partid fiindcă adaugă şi „NATO“ lui „european“, or NATO e o organizaţie militară, cu conotaţiile care decurg de aici, spre deosebire de Uniunea Europeană, care e o asociere politică, cu aură birocratică.

În cealaltă parte a spectrului, la PCRM, „Doar Voronin“ e alegerea unui candidat şi/sau a unui partid care a făcut multă vreme jocurile de unul singur în politica moldovenească. Se leagă şi de faptul că PCRM e pe primul loc în opţiunile de vot ale moldovenilor, luat separat. „Doar“ e rudă cu „totuşi“, iar numele lui Voronin din slogan se asortează cu acel gen de politică în care liderul contează cel mai tare, prin opoziţie cu coaliţiile multicolore care au făcut legea la Chişinău după protestele din aprilie 2009, cele care au provocat căderea regimului Voronin.

Tot în partea stîngă a spectrului, socialiştii desprinşi din PCRM-Voronin şi conduşi de Igor Dodon neagă în mod firesc realizările partidelor cu state vechi la guvernare, prin „Moldova are nevoie de altceva“, rudă cu „Votaţi schimbarea“, cu care pe vremuri a defilat Convenţia Democrată din România, după anii de guvernare PSD/PSDR/FDSN. Totuşi, partidul se situează geopolitic alături de Voronin, ba chiar dincolo de acesta, prin opţiunea pentru denunţarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană şi pentru intrarea în Uniunea Euroasiatică. 

La centru, „Creştem Moldova“ al Partidului Democrat e neutru şi cu o vagă trimitere naţionalistă/localistă, deoarece „creştere“ se poate referi şi la creştere economică, şi la o sugestie utopică, dar aducătoare de reverii pozitive în mintea alegătorului: creşterea teritorială, legată de situaţia Transnistriei. 

Ultimul partid de pe listă, Patria, are un slogan mai greu de descifrat ideologic. „Puterea e în adevăr“ are, cel mult, o notă de

, de „acţionăm în funcţie de realităţi, sîntem pragmatici, nu vă vindem iluzii“, asortată cu figura afaceristului fondator. 

În cinci cazuri din şase, sloganurile de campanie ale partidelor moldoveneşti exprimă orientarea respectivelor formaţiuni cu o claritate pe care ne-am dori-o în România, unde candidatul de stînga, Victor Ponta, defilează cu un slogan inspirat din dreapta radicală franceză: „Mîndri că sîntem români.“ Totuşi, ele nu spun nimic despre doctrina care ar trebui să se afle la baza construcţiei politice. Partidele liberale nu vorbesc despre prosperitate, la fel cum cele de stînga nu amintesc nici justiţia, nici protecţia socială. De ce se întîmplă asta? Dintr-un motiv despre care s-a tot vorbit: partidele din Moldova funcţionează în mare măsură pe criterii etnice. Nu în totalitate, dar în mare parte, opţiunea pentru stînga e caracteristică populaţiei rusofone, la fel cum cea pentru dreapta se referă la integrarea europeană şi România. 

Acum 25 de ani, Vestul era capitalist, iar Estul, comunist. Ceea ce se întîmplă azi, din punct de vedere geopolitic, în Moldova, nu atestă, neapărat, că a început ceea ce presa anglo-americană numeşte al Doilea Război Rece. Ci, mai degrabă, că Vestul e în ofensivă între Prut şi Nistru, lucru dovedit mai ales de existenţa Acordului de Asociere Moldova-UE, cel pe care socialiştii lui Dodon vor să-l repudieze. Din punct de vedere geopolitic, o alianţă de guvernare pro-Moscova, la Chişinău, după 30 noiembrie, ar fi ceva de neconceput. Istoria se pricepe însă şi la surprize. 

Cum să devii un Nimeni

Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.
Theodor Pallady jpeg
Paradisul învățaților din actuala patrie a deconstrucției
Războiul cultural declanșat în marja postmodernității a exacerbat contrastul ideologic dintre Epoca Luminilor, moștenitoare a Renașterii umaniste, și Evul Mediu obligatoriu „întunecat”.
p 24 I  Morosan jpg
Cu ochii-n 3,14
Fără cîini cu capul scos pe geamurile mașinilor din Florida – asta vrea să obțină o propunere de lege.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Dispariții
Mai toate cărțile de self-help sugerează să te porți cu oamenii ca și cînd i-ai vedea pentru ultima dată.
Zizi și neantul jpeg
Mărțișoare
Originale și înduioșătoare în hidoșenia lor. Ba, de destule ori, chiar în frumusețea lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Fricile mici, „fricuțele”, cum le-ar numi casiera de la supermarket
Am mai spus-o, mă consider un om fricos și îi admir pe cei care în diferite situații, de război, de epidemie de ciumă, de revoltă populară, de activism, dau dovadă de curaj.
E cool să postești jpeg
Micii răsfățați, marii neadaptați?
Copilul nu s-a lăsat înduplecat, continuîndu‑și injuriile și micile violențe, cu o atitudine de zbir, impunîndu-și, în cele din urmă, autoritatea și ronțăind ciocolata.
p 20 R M  Rilke jpg
Despre credință și tandrețe. Pornind de la Rilke
Cum sînt însă cu putință versurile lui Rilke? Cum poate poezia să răstoarne lucrurile?
foto BTC DV bis jpeg
Mihai Șora: o amintire
Nu știu cum îi vor fi recitite cărțile peste ani, dar sînt convins că lecția senectuții sale va rămîne una a înțelepciunii pe care filosofia nu o poate atinge decît în carnea unei vieți.
p 24 G  Stoica jpg
Cu ochii-n 3,14
● Pentru cei cărora nu le plac englezismele, o reclamă a tradus îndemnul „Download your app!” prin „Dă-ți jos aplicația!”. Un îndemn care poate provoca în română mici stînjeneli pudicilor. (S. G.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Se întîmplă duminica
O soluție ar mai putea fi să faci din duminici zile în întregime pentru tine, în care urgențele altora să nu devină importante în orarul tău.
Zizi și neantul jpeg
Cei mai frumoși ghiocei
Pe scurt, erau cei mai frumoși și mai zdraveni ghiocei posibili.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E necesară singurătatea?
Totuși, există mai multe tipuri de singurătăți.
E cool să postești jpeg
Suma fără laude: mai încurajează școala dragul de învățătură?
Facultățile și universitățile au astfel un palmares bogat de absolvenți, indiferent de pregătirea reală a acestora.

Adevarul.ro

image
Singura fabrică românească de ciocolată și-a cerut insolvența
În perioada de glorie, fabrica producea 2.000 de tone de ciocolată pe an. Unul dintre sortimente a fost premiat cu medalia „Marca de Aur“.
image
Fanii lui David Attenborough, dezgustați de scenele din cel mai recent documentar: „Nu voiam să văd asta”
Ultimul episod al documentarului TV Wild Isles, al cercetătorului David Attenborough, a trezit repulsie în unii telespectatori.
image
De ce sunt finlandezii cei mai fericiți oameni din lume
Românii sunt mai fericiți față de anul trecut, potrivit World Happiness Report, care arată că ţara noastră a urcat 4 locuri în acest top. Cea mai fericită ţară, din cele 137 câte au fost incluse în clasament, rămâne Finlanda.

HIstoria.ro

image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.
image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.