Care e misiunea TVR?

Publicat în Dilema Veche nr. 565 din 11-17 decembrie 2014
Cum a funcționat media în tragedia de la Colectiv jpeg

Zilele trecute, un membru al Consiliului de Administraţie al TVR a afirmat, public, că numai penalizările pe care le are de plătit la ANAF televiziunea publică depăşesc suma de 9 milioane pe an. Situaţia din TVR este din nou critică, după ce Stelian Tănase a preluat mandatul de preşedinte-director general. E cazul însă să vorbim doar de bani?

Rezultatul surprinzător al prezidenţialelor din 16 noiembrie dă o umbră de speranţă în privinţa faptului că politicienii ar putea fi de acord să decupleze TVR-ul de ciclurile politice şi interesele lor de moment. Am spus-o nu numai eu, şi nu numai o dată: principala problemă a TVR este legea de funcţionare, care stipulează controlul politicului prin componenţa Consiliului de Administraţie, ai cărui membri sînt stabiliţi preponderent de partidele parlamentare, Cotroceni şi Guvern. Preşedintele-director general este şi el desemnat de Parlament şi cumulează funcţia executivă cu cea de chairman, lucru care a dus la un şir de şefi controversaţi. TVR depinde de Parlament, şi prin raportul anual, prezentat de regulă la sfîrşitul primăverii. Un vot negativ înseamnă demiterea Consiliului de Administraţie.

Toate aceste pîrghii legale au fost folosite din plin de putere, în trecut. Preşedintele-director general a fost demis mai totdeauna atunci cînd puterea politică s-a schimbat, fără ca asta să amelioreze în vreun fel prestaţia TVR, ci dimpotrivă. Un cunoscut realizator TVR, Mihai Rădulescu, rezumă situaţia astfel, pe paginademedia.ro: „Cu datorii împovărătoare şi cu un declin constant în audienţe şi calitate, cu numeroase decizii manageriale proaste şi inconsecvenţă editorială, cu permanente răfuieli interne şi – peste toate – cu nelipsitul reflex de obedienţă faţă de puterea politică a zilei, postul public s-a deplasat spre periferia interesului general. A ajuns să piardă şi ceea ce altădată părea de neconceput: dezbaterea finală între candidaţii la preşedinţie.“

Cifrele care atestă această judecată sînt prea cunoscute ca să le mai reluăm pe larg. E suficient să spunem că TVR nu mai este de mult o televiziune de top 5; în noiembrie, a terminat chiar pe locul 10 ca medii de rating, după posturi ca Prima TV sau Naţional TV. Iar datoriile de peste 100 de milioane de euro ale instituţiei duc nu numai la penalităţi monstruoase, ci şi la o grilă pauperă. Măsurile de criză luate în mandatul Săftoiu au însemnat, în ultimă instanţă, o grilă pauperă, care nu permite nici un fel de aspiraţii de redresare.

Dacă, cumva, vorbim de o schimbare profundă în politica românească, partidele parlamentare, şi în primul rînd PNL-ul lui Klaus Iohannis, ar trebui să dezgroape proiectul legislativ al societăţii civile, care rezolvă problema controlului politic. Şi vechiul PNL, şi PDL-ul care intră în compoziţia noului partid şi-au făcut, pe rînd, o temă de campanie electorală din schimbarea legii TVR, dar iniţiativa a fost abandonată, atunci cînd partidele respective au ajuns la putere. Schimbarea legii TVR este unul dintre testele minimale de credibilitate pe care le are de trecut orice coaliţie politică majoritară, pentru a arăta că lucrurile se schimbă real în politică.

A doua mare problemă a TVR se referă la aşteptările exagerate pe care opinia publică le are de la televiziunea publică. Scriam mai sus că penalităţile anuale, de peste 9 milioane, sînt o sumă monstruoasă: pentru comparaţie, cifra de afaceri a B1 TV este de aproximativ 5,5 milioane de euro, iar pierderile totale ale televiziunilor PRO au fost de 19 milioane, în timp ce Antena Group, celălalt mare jucător de pe piaţă, a realizat 2 milioane profit. Veniturile totale ale PRO TV sînt oarecum egale cu ale TVR, de aproximativ 120 de milioane.

Cu alte cuvinte, TVR este o instituţie-mamut, care primeşte o mulţime de bani din taxe, dar pierde, de asemeni, o grămadă. Deşi în mandatul Săftoiu au fost concediaţi peste 600 de angajaţi, televiziunea întreţine în continuare peste 2600 de angajaţi. Raportat la banii care există în piaţa televiziunilor private, ar putea avea aspiraţii la o cotă de audienţă de 15-20%, dar realizează cel mult o treime.

Banii foarte mulţi (comparativ cu televiziunile private) sînt însă destul de puţini din alt punct de vedere. La numirea ca preşedinte-director general, Stelian Tănase a făcut ceea ce a făcut, şi în scurta perioadă cît a fost numărul 1 la Realitatea TV: a amintit de modelul BBC, în chip de reper de ceea ce ar putea deveni instituţia pe care o conduce. Or, astfel de aşteptări sînt poetice, dintr-un motiv simplu: cheltuielile operaţionale ale BBC au fost, în 2013, de aproximativ 5 miliarde de euro. Adică de vreo 40 de ori mai mult decît disponibilităţile băneşti ale unui TVR negrevat de datorii.

Paradoxal, piaţa românească de televiziune seamănă nu cu pieţele europene, ci cu cea americană. Faptul că TVR merge prost de ani de zile a creat o fereastră de oportunitate un numai pentru posturi generaliste comerciale, ca PRO TV şi Antena 1, ci şi pentru aşa-numitele televiziuni de ştiri. În SUA, televiziunile de top sînt, din motive istorice, aşa-numitele reţele private (NBC, CBS, ABC), iar piaţa televiziunilor politice este vie, ca şi aceea din România, cu Fox, MSNBC, CNN şi altele. Postul public, PBS, face rating-uri mai reduse decît marile reţele, fiindcă are un buget mai redus (primeşte în jur de 360 de milioane de euro de la Congres, împreună cu Radio-ul public) şi fiindcă a apărut tîrziu, la sfîrşitul anilor ’60. Programele PBS sînt însă de o calitate excepţională şi, pe lîngă zona news – current affairs, includ documentare de ştiinţă, civilizaţie ş.a.

Dacă mai poate fi ceva, TVR nu are cum se transforma în BBC, ARD sau France 2, televiziuni publice care şi-au păstrat poziţia dominantă şi resursele, şi după apariţia posturilor private, ci trebuie să devină mai degrabă ceva asemănător cu PBS. Ceea ce duce cu gîndul la o definire detaliată şi realistă a misiunii TVR, care nu e numai o problemă de bani. Eternele discuţii despre pierderile instituţiei au dus la austeritatea din mandatul Săftoiu, dar, acum, e clar că tăierile de costuri nu sînt soluţia problemei, ba chiar o pot agrava prin lipsa programelor de calitate.

Iulian Comanescu este analist media, autor al volumului Cum să devii un Nimeni (Humanitas, 2009).

Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.