Bicolorul naţional

Publicat în Dilema Veche nr. 458 din 22-28 noiembrie 2012
România plagiatoare şi rădăcinile ei jpeg

A ajuns în România odată cu frigul şi dă aceeaşi senzaţie de amorţeală: campania electorală de la parlamentare e un exerciţiu democratic formal şi plicticos. Nici măcar insultele nu dinamizează, deocamdată, lucrurile. Cum se spune, jocurile sînt făcute.

Dacă e să începem cu deznodămîntul, mai toată lumea anticipează o victorie a USL, sub sau peste 50%. Jocurile sînt făcute, se spune, dar ce înseamnă acest clişeu în situaţia de faţă? Că, de fapt, nimeni nu are resurse de strategie şi discurs: USL pentru a-şi securiza o guvernare majoritară, iar ARD, pentru a reveni din groapa în care a căzut din diferite motive. De fapt, campania se petrece în sens propriu şi mai ales figurat la numai cîteva grade peste zero pentru că blocurile politice dominante nu au ce vinde electoratului, intelectual vorbind.

Afişele şi bannerele electorale au început şi ele să fie atîrnate de stîlpi cu întîrziere. USL-ul pare că a pornit din acest punct de vedere mai devreme decît ARD-ul, deşi la vreo săptămînă de la începutul campaniei au început să apară pe stîlpi şi candidaţii acestuia.

Zăpăcitoare şi deranjantă este asemănarea dintre culorile celor două alianţe. USL a combinat roşul PSD cu albastrul din paleta PNL, în timp ce ARD, fără vreun motiv evident, a folosit un constrast de culoare foarte apropiat, dar în care roşul e un roz-fuchsia apropiat de ceea ce Pantone a decretat drept culoarea anului în 2011, aşa-numitul Honeysuckle. Faptul că în 2012 se luptă două varietăţi de roşu-albastru spune ceva în plus despre absenţa proiectelor la aceste alegeri, mai ales că asocierea respectivă este folosită asemănător pe afişele celor două alianţe, cu relativă economie, pe un fond alb.

Dacă e musai să dăm şi o notă bună, probabil că strîngerile de mînă de pe afişele USL vor avea un oarecare impact, fiindcă simbolizează concordia dintr-o construcţie politică destul de contradictorie şi, pe de altă parte, prin contrast cu natura conflictuală a preşedintelui apropiat de cealaltă parte. Dar, desigur, nu e clar dacă acele strîngeri sînt convingătoare pentru indecişi şi adversari. Toader Paleologu, de la inamic, şi-a permis chiar o ieşire de prost-gust pe Facebook, unde a conchis că prezenţa a cîte doi candidaţi pe afişe face această campanie să semene cu o gay parade. Dar, în fine, nu Paleologu e cel mai spurcat la gură candidat.

Cu asta, am ajuns la capitolul sloganuri. Spre deosebire de afişe, aici ARD e prima, fiindcă a anunţat ciudatul „Reporneşte inima României“. Strigarea cu miros de spital poate funcţiona cel mult la un electorat fanatizat, căruia îi accentuează percepţia că lucrurile se fac efectiv bucăţi în România, după plecarea PDL de la guvernare.

În partea cealaltă, însă, lucrurile stau mai rău. Sloganul dominant pare a fi „România puternică“, dar pe site-ul USL se spune că ar fi existat un concurs de aşa ceva, cîştigat de un cetăţean cu formula „Povestea viitorului nostru“. Dată fiind confuzia, am lansat o întrebare pe Facebook şi am mai primit „Anul victoriei“, „Dreptate pînă la capăt“ sau „Unica soluţie legitimă“.

Dacă formula dominantă e „România puternică“, în ea se reflectă (şi) divagaţiile anti-UE ale lui Victor Ponta şi Crin Antonescu, ceea ce nu e tocmai o găselniţă. Şi, în plus, nu tocmai Ponta şi Antonescu sînt cei care emană prin toţi porii putere, deci vorbim mai degrabă de o superstiţie decît de un slogan funcţional.

Probabil că aici e vorba de gîndirea de la centru, fiindcă în teritoriu lucrurile diferă destul de tare de la un caz la altul, nu numai ca slogan, ci şi din punctul de vedere al punerii în pagină a afişelor şi deci al compoziţiei coloristice. Într-un loc, galbenul orfan al PNL scoate capul într-o execuţie-papagal care, pe lîngă că strepezeşte ochii, poate crea şi probleme cu legea, fiindcă seamănă cu tricolorul, care e simbol naţional.

Dacă mai e ceva de spus în privinţa sloganurilor, ar fi de amintit „E vremea poporului“ de la PP-DD. Pe lîngă faptul că e cam atins de reverie pentru o chemare la acţiune, sloganul arată şi bogăţia de idei din platforma PP-DD, fiindcă cuvîntul „popor“ e şi în numele partidului, şi în deviză.

În rest, atîta cît putem spune, politicienii vor sta la televizor şi, în plus, îşi vor pune diferite porcării în cîrcă unii altora pe Internet. A apărut deja o falsă pagină de Facebook a lui Mihai-Răzvan Ungureanu, care apărea ca susţinînd căsătoria gay. Greu de spus ce ar putea urmări autorii cu ea: ideea e incredibilă şi pentru fanii, şi pentru adversarii lui Ungureanu şi, încă într-o mai mare măsură, pentru comunitatea gay. Astfel de lucruri sînt stupide chiar la standardele mizerabile la care se petrec lucrurile la noi. Comparativ, de exemplu, povestea cu preşedintele Băsescu care ar fi lovit un copil a avut un coeficient de credibilitate mult mai mare. Sigur, din campanie a trecut doar prima parte, dar dacă vor exista, surprizele vor veni nu din zona comunicării politice clasice, ci de pe cine ştie ce posturi TV unde se vor petrece cine ştie ce minuni.

Pînă una-alta, însă, afazia de imagine în care au intrat formaţiunile politice româneşti în acest sfîrşit de toamnă ţine de profunzime. Nu vorbim numai de lipsa de proiecte cu potenţial de schimbare, ci şi de faptul că lucrurile sînt relativ convenabile, aşa cum sînt, pentru mai toate partidele, cu excepţia aspirantului PP-DD. România politică se împarte între USL şi ARD, la fel cum România televizorului se împărţea, acum cîţiva ani, între RCS-RDS şi UPC, care nu îşi disputau unul abonaţii celuilalt. PDL, PNL şi PSD au creat, cu alte cuvinte, un oligopol politic. În economie, asta înseamnă o înţelegere între concurenţii de pe o piaţă, care cad de acord asupra preţurilor practicate şi elimină competiţia reală. Iar în politica românească, e vorba, de fapt, tot de economie.  

Iulian Comanescu este analist media, autor al volumului Cum să devii un Nimeni (Humanitas, 2009). 

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Scurgeri de gaz din conductele Nord Stream FOTO EPA-EFE
Vinovatul evident pentru exploziile Nord Stream: ipoteza unui expert suedez
Economistul suedez Anders Aslund, fost consilier al lui Boris Elţîn, primul preşedinte al Rusiei post-sovietice, afirmă că „vinovatul evident” pentru exploziile de la gazoductele Nord Stream din Marea Baltică pare să fie una dintre cele mai secrete structuri militare ale Rusiei.
spitalul judetean webp
Un accident casnic la Brașov a scos la iveală o problemă din sistemul de sănătate. Unde ajung marii arși
Un bărbat de 48 de ani din Brașov a suferit un accident casnic și a avut nevoie să fie internat pe secția de mari arși. După primele îngrijiri, acesta a fost transferat la București
Arme nucleare Rusia FOTO Shutterstock
Armele nucleare, între amenințare și propagandă: cât de vechi sunt focoasele rușilor
Oleksandr Kovalenko, membru al grupului analitic „Rezistența informațională”, a afirmat că șantajul nuclear al Moscovei nu are la bază o posibilitate reală de a utiliza focoasele nucleare.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.