5 lucruri rele (sau bune?) pe care ni le-a făcut Internetul

Publicat în Dilema Veche nr. 609 din 15-21 octombrie 2015
The Economist – bastionul capitalismului bun jpeg

Tehnologia alienează, deturnează, îmbolnăveşte la cap. Am făcut un inventar al cîtorva idei de felul ăsta, legate de Internet şi calculator. Totuşi, pînă la urmă, dracul nu e chiar atît de negru.

Google ne distruge memoria sau, măcar, amintirile. Aşa zice un raport Kaspersky (http://qz.com/519155/just-googling-it-is-bad-for-your-brain/) citat recent de Quartz, în ideea că memoria umană are un rol mult mai important decît simpla stocare de date, iar efortul de reamintire neasistat de calculator înseamnă, în ultimă instanţă, gînduri cu sens. Numai 67% din europeni ţin minte, pe dinafară, numărul de telefon al partenerului.

Şi totuşi: la ce ne foloseşte un număr memorat, odată ce avem agende? Şi ce legătură are cu sentimentele şi intelectul? Dacă ne-am pierdut antrenamentul în privinţa agendei telefonice, reţinem fără efort parole, adrese de e-mail, CNP-uri şi altele. Şi, mai ales, ştim ce trebuie să căutăm pe Google ca să ajungem la o informaţie relevantă peste care am dat în urmă cu ceva timp.

● Sîntem afectaţi iremediabil de superficialitate. Internetul e un rezervor infinit de cunoştinţe şi o acumulare, în creştere, de prostii, minciuni, teorii ale conspiraţiei. Felul cum e construit, pornind de la ideea de hyperlink, ne face să sărim de la una la alta: dacă citim un articol de Wikipedia despre Constantin cel Mare, s-ar putea să alunecăm de acolo la Edictul de la Milano şi rolul lui mai degrabă politic decît religios, legat de un împărat obscur de pe vremea Tetrarhiilor, pe nume Maximinus Daia, care pare-se era dac, dar din sudul Dunării. Treabă care ne duce la goţi şi la alfabetul uncial al acestora, care există şi pe Internet graţie standardului Unicode, care cuprinde şi ligaturi, care ligaturi…

Bineînţeles, după o astfel de plimbare nu devii nici istoric al religiilor, nici specialist în Bizanţ, nici guru Unicode. Cine a încercat să sape mai adînc, sub acest nivel superficial, într-o problemă anume, a văzut că Wikipedia şi, în general, Internetul au limite, fie ele şi numai sursele bibliografice indicate fără link, fiindcă nu există, încă, decît pe hîrtie.

Şi totuşi: ne-am plîns atîta de specializarea strictă, cuplată cu incultura în alte domenii. Probabil, boala asta a fost a secolului al XX-lea. Acum am devenit toţi un fel de enciclopedişti de buzunar, ceea ce nu e tocmai rău cît timp ne-am fixat, neobsesiv, la un domeniu. Pascal e probabil printre primii care au sesizat oarecum situaţia făcînd diferenţa dintre esprit de finesse şi esprit de géométrie. Ne putem consola cu ideea că Internetul are legătură cu a doua categorie, cunoştinţele extinse şi vederea din avion, cît timp reuşim să mai coborîm în profunzime.

Multitasking-ul ne distruge. Sistemele de operare pe care poţi face mai multe lucruri (tasks) în acelaşi timp au fost o descoperire revoluţionară, dar atunci cînd trece de la maşină la om, multitasking-ul devine un fel de boală. Un expert în ştiinţe cognitive de la Massachusets Institute of Technology citat de The Guardian (http://www.theguardian.com/science/2015/jan/18/modern-world-bad-for-brain-daniel-j-levitin-organized-mind-information-overload/) spune că sărind mereu de la una la alta pierdem, per total, mai mult decît cîştigăm, ca nişte jongleri cu farfurii chinezeşti, nu foarte îndemînatici. Fiindcă, spre deosebire de calculator, nu putem descărca un fişier şi „scrie“ un articol în (aparent) acelaşi timp.

Şi totuşi: nu-i grozav să te poţi opri o secundă dintr-un Excel plicticos ca să-i trimiţi bezele pe chat iubitei? L-o fi creat munca pe om, cum a zis Engels, dar mai avem nevoie şi de altele. Dacă ştii să te izolezi şi să eviţi comanda aia numită ALT + TAB, a avea totul în acelaşi loc, pe ecranul calculatorului, e foarte comod. Din start, trebuie combătut doar sedentarismul.

● Data smog şi information overload. Prima sintagmă îi aparţine unui autor pe nume David Shenk, a doua e a lui Toffler. Sensul lor e uşor de intuit şi se leagă frumos de „a nu vedea pădurea din cauza copacilor“. Excesul de informaţie disponibil ne dezorientează şi ne descurajează atunci cînd vrem să intrăm în profunzime, la fel cum nenumăratele site-uri şi televiziuni pe care le avem la dispoziţie devin zăpăcitoare prin simpla prezenţă în mediul nostru fizic sau virtual.

Şi totuşi: Data Smog a lui Shenk e publicată în 1997, iar Şocul viitorului a lui Toffler, în 1970. De atunci, am învăţat să ne descurcăm într-o oarecare măsură în norul de date. Avem agregatoare, motoare de căutare, deprinderi. Există chiar discipline ca media literacy sau digital literacy, care teoretizează felul cum ne putem descurca în hăţiş. Care, adesea, merită descîlcit.

Superficialitate umană. Discuţiile despre falsitatea sau vagul a ceea ce se numeşte pe Facebook „prietenie“ sînt prea multe şi frecvente ca să le mai pomenim punctual. Ştiţi poate despre Numărul lui Dunbar, cele 150 de persoane cu care antropologul britanic Robin Dunbar spunea oarecum că poţi avea relaţii în acelaşi timp. E la mintea cocoşului că un chat pe Facebook nu poate înlocui privirea în ochi, ca dovadă şi neînţelegerile care se nasc în discuţiile text, în lipsa body language-ului, suplinit precar de aşa-numiţii emoji sau emoticoni. Relaţiile umane sînt, cu siguranţă, altceva, chiar dacă Mark Zuckerberg vrea să diversifice butonul de like într-o gamă mai variată de sentimente.

Şi totuşi: foate mulţi din cei 4925 de prieteni pe care-i am pe Facebook îmi sînt, în fond, necunoscuţi, dar în agenda telefonului am 1013 contacte cu care am interacţionat cel puţin o dată. E drept că nu am vorbit cu toţi zilele astea, cum bine zice Dunbar, dar ce ne-am face nu doar fără Internet şi reţele, ci şi fără bătrînul telefon? Relaţiile umane cu sens, orice-ar însemna asta, sînt mult mai puţine. Dar sînt ele mai puţine decît într-un experiment contrafactual în care am putea comunica numai prin scrisori şi poştalion, de exemplu? Mai greu de crezut.

Vrînd-nevrînd, ne-am transformat în cyborgi care suferă (sau cel puţin 38% din noi, spune studiul Kaspersky pe care l-am citat) atunci cînd ne pierdem conexiunea la Internet. O parte din memoria noastră, cea din creier, e bazată pe carbon, iar restul, pe siliciul vecin, în Tabelul lui Mendeleev, al telefonului din buzunar sau al procesorului de sub taste. S-ar putea, foarte bine, ca toate cele de mai sus să ne încurce viaţa şi intelectul, dar să ne gîndim la o analogie: atunci cînd Gutenberg a tipărit Biblia, a cam terminat nu numai cu manuscrisele îngrijite, scumpe, ale secolelor anterioare, ci şi cu uzanţe precum aceea a Antichităţii, cînd publicarea consta în lectura de către autor a unui sul de papirus. Bineînţeles, tuturor ne-ar fi plăcut foarte mult să-l cunoaştem pe Socrate şi să stăm la o tacla cu el. Dar, cum nu se poate asta, să-i fim recunoscători lui Platon, oricît l-a adus din condei, atîta timp cît Socrate n-a scris nimic. Poate a băut cucută la fel cum vedetele se supun zilele astea chinurilor, cu Ice Bucket Challenge: tocmai ca să trăiască printre noi.

Iulian Comanescu este analist media, autor al volumului Cum să devii un Nimeni (Humanitas, 2009).

image png
Supraviețuire
Pentru că am aflat de pe Facebook că o pisică îngheață și moare de frig la -15 de grade.
image png
Autenticitatea, între parfum și mujdei
În psihologie, esența unei personalități este definită, în principiu, de cinci caracteristici centrale.
image png
Speranța
Speranţa este una dintre virtuţile teologice.
image png
Scriptura: arbore, spital, cer
Pentru că Dumnezeu însuși li se dezvăluie ca o carte care „nu se închide”.
image png
Inima casei
Acum, la facultate, împreună cu colegele mele, doctorande în arhitectură, Irina Scobiola și Silvia Costiuc, îi învățăm pe studenții noștri cum să proiecteze o locuință.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Sau că liliecii sînt, în unele privințe, niște creaturi de invidiat? Sau că bat sex e totuna cu bad sex?
image png
Moș Nicolae
Poveștile lor nu mi-au diminuat cu nimic credința în Moși.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Sărbătorile vin!”
Problema nu prea are legătură cu renul Rudolf și vorbește mai mult despre tine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.

Adevarul.ro

image
Soluția unei femei medic pentru salvarea soțului infectat cu o bacterie mortală: un tratament obscur cu virusuri
Când niciun antibiotic nu a mai funcționat în cazul soțului său infectat cu o bacterie periculoasă, o femeie medic a apelat la un tratament considerat obscur, folosind un inamic natural al bacteriilor pentru a-i salva viața.
image
Ce se întâmplă în timpul unei circumcizii. Care sunt riscurile și beneficiile procedurii
Deși considerată cea mai veche și cea mai frecventă operație din lume, circumcizia - îndepărtarea chirurgicală a prepuțului - este încă o procedură controversată, potrivit Yahoo! Life.
image
Piscină și elicopter pe cel mai mare super-iaht submarin din lume, în valoare de 2 miliarde de dolari
Compania producătoare a lansat, de asemenea, insule unice în felul lor, pe care se poate naviga sau poate acosta super-submarinul.

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.