Mai mult decît servicii

Publicat în Dilema Veche nr. 399 din 6 - 12 octombrie 2011
Mai mult decît servicii jpeg

Serviciile, de toate felurile, ştiu, nu pot fi considerate o parte esenţială din viaţa cuiva. Nu intră în acel prim cerc dintr-o serie de altele asemenea, concentrice şi tot mai largi, în care ne învîrtim (asta în cazul în care împărtăşim viziunea rotundă şi concentrică). Ci într-unul din cele mai dinspre coadă... 

Şi totuşi, există o serie de servicii de care ai nevoie toată viaţa, de care nu te poţi dispensa. Dacă eşti femeie (şi nu numai), trebuie să mergi la cosmeticiană, la coafor, la manichiuristo-pedichiuristă. Dacă te vrei superfemeie, e cazul să te duci şi la fitness, aerobic, masaj, bronzat, electrostimulare, ca să nu mai spun, de la o vîrstă încolo, dacă resursele îţi permit, la... intervenţii estetice. Pe lîngă toată gama de punere şi păstrare în formă, se adaugă partea medicală propriu-zisă: e necesar să ai o gamă de doctori, de diverse specialităţi, care să te consulte din cînd în cînd. 

Toate acestea numai în ce priveşte propriul trup şi menţinerea lui pe o (aparentă) linie de plutire – pe linia pe care societatea i-o şi ţi-o cere, ca să fie şi să fii acceptat. Trupul, însă, hălăduieşte într-o casă. Aceasta, la rîndul ei, are nevoie de servicii: eventual de o femeie care să o întreţină; de diverşi meşteri care să se ocupe de grădină, în caz că ai una; de reparatori de tot ce trece şi curge prin ea, precum curentul electric, instalaţiile sanitare, aerul condiţionat... Capitolul „servicii“, de care ai nevoie într-o viaţă se poate întinde nelimitat, nu are rost să le-nşir pe toate. Ideea e că, deşi – aşa cum am spus la început – nu constituie o parte esenţială din existenţa ta, relaţiile cu „prestatorii“ lor (de la cei prezenţi la domiciliu la cei de care te ciocneşti în oraş – chelneri, vînzători, şoferi de taxi etc.) îţi ocupă o însemnată şi repetată felie din timpul tău. 

Pe scurt, ajungi, de multe ori, vrînd-nevrînd, să ai de-a face cu mai mulţi „prestatori“ decît prieteni sau colaboratori pe teme profesionale.  Ce te faci dacă eşti o persoană conservatoare, căreia nu-i place să-şi schimbe nici măcar „prestatorii“ de servicii? Încerci să găseşti constanţă într-o lume nebună, imprevizibilă, plină de escrocherii şi nesiguranţă: încerci să te împrieteneşti cu cei de ale căror servicii ai nevoie în mod regulat. 

Ştiu că nu pare a fi, pentru mulţi, o soluţie. De ce să încurci treaba cu afectele, de ce să investeşti sentimental acolo unde te duci pentru eficienţă?  

Fiindcă, pentru unii, doar aşa se poate. Doar aşa pot apela şi beneficia de servicii. Şi aşa, pentru o persoană ca mine, să pierd o oră şi jumătate la cosmetică e un calvar (deloc feminin, veţi zice, şi ştiu asta...). Dacă şi cosmeticiana e o „duduie“ frivolă, atunci timpul respectiv poate fi şi mai apăsător. 

 Dar dacă e o doamnă deşteaptă, simpatică, citită, interesată de experienţe noi, cum ar fi meditaţia, de călătorii exotice (în Brazilia, de exemplu), mai la curent, uneori, cu diverse apariţii editoriale decît mine şi fin psiholog, atunci lucrurile se schimbă. La fel, dacă al meu coafor e un fel de prieten şi unchi care mă sfătuieşte în toate, de la probleme de sănătate la unele alimentare şi de creştere a copiilor, de ce să nu mă duc cu plăcere? Dacă şoferul de taxi cu care merg cel mai des mă ţine la curent nu numai cu toate reducerile, ci şi cu toate greşelile politice, aşa cum numai bunicul meu ştia să o facă, de ce să nu merg doar cu el? 

Nici nu mai are rost să vorbesc şi de doamna care mă mai ajută, uneori, cu menajul: m-a scos deja din destule încurcături casnice, care pot fi dezastruoase pentru cineva nu prea îndemînatic. 

În concluzie, deşi poate suna ineficent şi nepriceput, pentru că nu ne putem lipsi de servicii, pledez pentru un hibrid: servicii cu persoane cu care putem avea ceva în comun. Mai mult decît servicii... 

Evident, cu limite. E clar că nu poţi vorbi – şi nu e cazul să o faci – de lucruri cu un anumit grad de intimitate cu oamenii care îţi oferă diverse servicii. Dacă ţi-ai asumat, instinctiv, limitele, există un soi de intimitate... pragmatică, dacă pot să-i spun aşa, care face multe din insuportabilele treburi de zi cu zi suportabile.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Când ajunge din nou în România un val de aer polar: unde se anunță ger cumplit, cât mai ninge la munte
Trei zile de iarnă autentică se anunță în mai multe județe din zona de munte. Meterologii anunță ninsori puternice și viscol. Începând de duminică însă un val de aer polar lovește România. Sunt așteptate temperaturi de până la minus 20 de grade Celsius.
image
Trufia îngroapă România. De ce nu putem fi cel mai de preț aliat pentru Occident: „Suntem ca ruda aia săracă...”
România nu reușește să profite de oportunităţi și să-și exploateze potențialul. Marius Ghincea, profesor la Universitatea Johns Hopkins, explică ce-i lipsește României.
image
Netflix, accesat doar din propria locuinţă. Compania ia măsuri drastice: care va fi singura excepţie
Netflix urmează să ia măsuri drastice, astfel încât utilizatorii să nu îşi mai poată împărţi contul cu alte persoane. Decizia a venit, după ce datele statistice au arătat că peste 100 de milioane de utilizatori din întreaga lume folosesc, de fapt, contul altcuiva.

HIstoria.ro

image
Originea familiei Caragiale. Recuperarea unei istorii autentice
„Ce tot spui, măi? Străbunicul tău a fost bucătar arnăut, plăcintar! Purta tava pe cap. De-aia sunt eu turtit în creștet!”, astfel îl apostrofa marele Caragiale pe fiul său Mateiu, încercând să-i tempereze fumurile aristocratice și obsesiile fantasmagoric-nobiliare de care acesta era bântuit.
image
Reglementarea prostituției în București, la sfârșitul secolului al XIX-lea
Către finalul secolului al XIX-lea, toate tentativele întreprinse pentru a diminua efectele prostituției prin regulamente, asistență medicală și prin opere de binefacere nu dădeau rezultatele așteptate, mai ales în ceea ce privește răspândirea bolilor venerice.
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.