Mai mult decît servicii

Serviciile, de toate felurile, ştiu, nu pot fi considerate o parte esenţială din viaţa cuiva. Nu intră în acel prim cerc dintr-o serie de altele asemenea, concentrice şi tot mai largi, în care ne învîrtim (asta în cazul în care împărtăşim viziunea rotundă şi concentrică). Ci într-unul din cele mai dinspre coadă... 

Şi totuşi, există o serie de servicii de care ai nevoie toată viaţa, de care nu te poţi dispensa. Dacă eşti femeie (şi nu numai), trebuie să mergi la cosmeticiană, la coafor, la manichiuristo-pedichiuristă. Dacă te vrei superfemeie, e cazul să te duci şi la fitness, aerobic, masaj, bronzat, electrostimulare, ca să nu mai spun, de la o vîrstă încolo, dacă resursele îţi permit, la... intervenţii estetice. Pe lîngă toată gama de punere şi păstrare în formă, se adaugă partea medicală propriu-zisă: e necesar să ai o gamă de doctori, de diverse specialităţi, care să te consulte din cînd în cînd. 

Toate acestea numai în ce priveşte propriul trup şi menţinerea lui pe o (aparentă) linie de plutire – pe linia pe care societatea i-o şi ţi-o cere, ca să fie şi să fii acceptat. Trupul, însă, hălăduieşte într-o casă. Aceasta, la rîndul ei, are nevoie de servicii: eventual de o femeie care să o întreţină; de diverşi meşteri care să se ocupe de grădină, în caz că ai una; de reparatori de tot ce trece şi curge prin ea, precum curentul electric, instalaţiile sanitare, aerul condiţionat... Capitolul „servicii“, de care ai nevoie într-o viaţă se poate întinde nelimitat, nu are rost să le-nşir pe toate. Ideea e că, deşi – aşa cum am spus la început – nu constituie o parte esenţială din existenţa ta, relaţiile cu „prestatorii“ lor (de la cei prezenţi la domiciliu la cei de care te ciocneşti în oraş – chelneri, vînzători, şoferi de taxi etc.) îţi ocupă o însemnată şi repetată felie din timpul tău. 

Pe scurt, ajungi, de multe ori, vrînd-nevrînd, să ai de-a face cu mai mulţi „prestatori“ decît prieteni sau colaboratori pe teme profesionale.  Ce te faci dacă eşti o persoană conservatoare, căreia nu-i place să-şi schimbe nici măcar „prestatorii“ de servicii? Încerci să găseşti constanţă într-o lume nebună, imprevizibilă, plină de escrocherii şi nesiguranţă: încerci să te împrieteneşti cu cei de ale căror servicii ai nevoie în mod regulat. 

Ştiu că nu pare a fi, pentru mulţi, o soluţie. De ce să încurci treaba cu afectele, de ce să investeşti sentimental acolo unde te duci pentru eficienţă?  

Fiindcă, pentru unii, doar aşa se poate. Doar aşa pot apela şi beneficia de servicii. Şi aşa, pentru o persoană ca mine, să pierd o oră şi jumătate la cosmetică e un calvar (deloc feminin, veţi zice, şi ştiu asta...). Dacă şi cosmeticiana e o „duduie“ frivolă, atunci timpul respectiv poate fi şi mai apăsător. 

 Dar dacă e o doamnă deşteaptă, simpatică, citită, interesată de experienţe noi, cum ar fi meditaţia, de călătorii exotice (în Brazilia, de exemplu), mai la curent, uneori, cu diverse apariţii editoriale decît mine şi fin psiholog, atunci lucrurile se schimbă. La fel, dacă al meu coafor e un fel de prieten şi unchi care mă sfătuieşte în toate, de la probleme de sănătate la unele alimentare şi de creştere a copiilor, de ce să nu mă duc cu plăcere? Dacă şoferul de taxi cu care merg cel mai des mă ţine la curent nu numai cu toate reducerile, ci şi cu toate greşelile politice, aşa cum numai bunicul meu ştia să o facă, de ce să nu merg doar cu el? 

Nici nu mai are rost să vorbesc şi de doamna care mă mai ajută, uneori, cu menajul: m-a scos deja din destule încurcături casnice, care pot fi dezastruoase pentru cineva nu prea îndemînatic. 

În concluzie, deşi poate suna ineficent şi nepriceput, pentru că nu ne putem lipsi de servicii, pledez pentru un hibrid: servicii cu persoane cu care putem avea ceva în comun. Mai mult decît servicii... 

Evident, cu limite. E clar că nu poţi vorbi – şi nu e cazul să o faci – de lucruri cu un anumit grad de intimitate cu oamenii care îţi oferă diverse servicii. Dacă ţi-ai asumat, instinctiv, limitele, există un soi de intimitate... pragmatică, dacă pot să-i spun aşa, care face multe din insuportabilele treburi de zi cu zi suportabile.