Preţul Ucrainei

Publicat în Dilema Veche nr. 512 din 5-11 decembrie 2013
Preţul Ucrainei jpeg

„Pa ruski?“ „Niet. English.“ A fost prima întrebare la „intrarea“ în Vilnius, pe aeroport. Am găsit Lituania în ceaţă, înaintea summitului Parteneriatului Estic, aşa cum aveau să fie şi aşteptările, de un optimism moderat, ale cîtorva jurnalişti – mai puţin cei ruşi şi cei ucraineni –, care mai sperau
că, dacă lui Victor Ianukovici i se pune Acordul de asociere cu UE în faţă, nu va spune „nu“ răspicat.

28 noiembrie 2013 – cîteva ore înaintea summitului oficial. Cum am ajuns la locul destinat ziariştilor, am căutat gruparea de gazetari ucraineni. Mai e vreo şansă să se fi răzgîndit preşedintele vostru? „Nici una. Ianukovici va juca acest joc cît de mult va putea.“ Jocul lui Ianukovici de a spune „da“ UE şi de a-şi negocia viitorul mandat de preşedinte la Moscova îi ţine afacerile profitabile. Jurnaliştii ucraineni au însă o întîlnire informală, cu o seară înainte de summit. Li se spune să nu dispere:  europenii se aşteaptă ca Ianukovici să se răzgîndească la loc. Pe loc. Trecem la oficialii de presă. Ei ştiu cel mai bine ce întîlniri scurte au loc înaintea reuniunilor oficiale. Se cheamă „trilaterale“ sau „întîlniri de coordonare“, în care, de regulă, reprezentantul statului-problemă are o discuţie scurtă cu lideri-cheie – Barroso, Van Rompuy. Este confirmată o reuniune Ianukovici – lideri UE şi/sau Merkel şi Hollande. Nu poţi însă să spui sigur că mai e vreo şansă. O astfel de discuţie poate avea loc şi pentru ca liderii europeni să se pună de acord în legătură cu ce să susţină dacă iese rău. Rău înseamnă, pentru acest summit, că Ianukovici nu se va fi „răzgîndit“, iar Acordul de asociere UE – Ucraina nu va fi semnat, aşa cum avertizase de la Kiev şeful guvernului ucrainean. Eticheta acestui summit – „succes“ ori „eşec“ – depindea în mare măsură de Ucraina. Pentru România, Republica Moldova este marea miză, însă, în presa internaţională, deşi lăudat pentru realizare, Chişinăul este avertizat că, fără Ucraina, îi va fi mult mai greu.

Iulia şi gazul ieftin, estimarea lui Ianukovici

Speranţele oricărui acord cu Ucraina sînt spulberate însă cîteva minute mai tîrziu. Ianukovici a calculat „preţul eliberării Iuliei Timoşenko“, în schimbul achitării pagubelor pe care se presupune că aceasta le-a provocat ţării prin semnarea unui contract de gaz cu Rusia, estimat de guvern de circa 14,7 miliarde de euro. Moscova a mai promis odată gaz ieftin Ucrainei, dar i l-a livrat la preţ redus doar cîteva luni. Uniunea Euroasiatică pe care o promite Putin – şi prin care Ucraina ar putea să spere că va primi împrumuturi vitale economiei sale – deocamdată, nu există. În plus, sînt mari semne de întrebare că Rusia are resurse să asiste toate ţările pe care „geopolitic“ le doreşte încă sub influenţa sa. La fel de mari sînt şi certitudinile legate de faptul că Vladimir Putin ştie că nu are fonduri cu care să ţină aceste ţări aproape. Estimările vehiculate de presa de limba rusă anunţă că renunţarea la opţiunea europeană ar readuce Ucrainei gaz ieftin şi un împrumut de 15 miliarde de euro, de care economia Rusiei ar fi putut beneficia printr-un acord cu FMI. Ca ordin de mărime, în perioada semnării Acordului de asociere, asistenţa financiară a UE destinată României (1992-1999) a fost de 1,2 miliarde de euro.

Ucraina, prea scumpă pentru UE?

Şi asta nu era tot. 15 miliarde de euro fusese doar terenul pregătit la rece de Ianukovici. Şi doar pentru semnarea Acordului. Aplicarea regulilor lui – un dosar de peste 1000 de pagini cu birocraţie bruxelleză – costă în plus. Ucraina ceruse în total 160 de miliarde de euro pentru modernizarea economiei sale la standardele UE. „Exorbitant!“ a exclamat comisarul pentru extindere Stefan Füle. „Dacă ar fi s-o împărţim în tranşe pentru următorii zece ani, ea ar însemna 10% din PIB-ul Ucrainei.“ Fără precedent în istoria relaţiilor Bruxelles-ului cu vreunul dintre potenţialii candidaţi din Est. Vilnius se încheie astfel cu o vedetă geopolitică – Ucraina, „prea scumpă“, dar mai ales prea greu de înţeles de către birocraţii de la Bruxelles. Republica Moldova – un succes rămîne „refrenul“ ultimei încercări curajoase a UE de a continua extinderea spre Est.

Bianca Toma este cercetător la Centrul Român de Politici Europene.

958 8 Lorin Niculae jpg
Zece școli de arhitectură pentru satele românești
Este deci momentul să înțelegem și, eventual, chiar să redescoperim și noi valoarea satului pentru arhitectura românească și să acționăm în consecință.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și feminități
Sigur, era și un mod de confirmare a feminității. Feminitate nu tocmai celebrată în perioada de atunci. Sloganul „femeia la cratiță”, care ne scoate din sărite în ziua de azi, era, pe atunci, în general, realitate. Excepțiile erau puține și rămîneau strict excepții.
p 20 WC jpg
Merită Joe Biden împărtăşania?
Dezbaterea în cauză a putut stîrni, iată, o reflecţie creştină cu multe dimensiuni: raport între credinţă şi laicitate, conştiinţă şi libertate a persoanei credincioase, stil de comunicare a tematicii creştine între dictat normativ şi călăuzire a credinciosului în drumul lui spiritual şi etic.
Nicolaos Tzafouris   Christ de Pitié   PDUT1974   Musée des Beaux Arts de la ville de Paris jpg
Corp păgîn și trup creștin
Prin arhitectura lucrării și derularea stilistic impecabilă a fiecărui capitol component, Marius Lazurca lucrează simultan cu izvoare antice și exegeze moderne, pentru a documenta continuitățile, asimilările, sintezele și rupturile produse în primele veacuri după Hristos.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Să forțezi o femeie să nască și apoi să crească acel copil este o formă de sclavie. Nașterea forțată nu poate fi numită drept la viață”
Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“

Adevarul.ro

image
Preţurile petrolului continuă să crească. La cât ar putea ajunge până la sfârşitul anului şi cu cât au scăzut stocurile
Preţurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA şi aşteptările de scădere a livrărilor ruseşti au compensat temerile că încetinirea creşterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc românii voucherele sociale pentru alcool şi ţigări. Ce spun sociologii şi psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anunţat că voucherele sociale blocate pentru că beneficiarii au cumpărat cu ele tutun şi alcool vor rămâne aşa până la următoarea tranşă de bani pe care statul o va livra. Experţii atrag însă atenţia că din coşul de c...

HIstoria.ro

image
Înființarea aviației militare în România
România a fost printre primele țări din lume care și-a înzestrat forțele sale armate cu aerostate și avioane.
image
Responsabilitățile date de germani Armatei Române la Stalingrad, mult peste posibilitățile acesteia
Bătălia de la Stalingrad a tensionat relațiile cu aliatul german, cu precădere în urma acuzelor venite dinspre liderii militari cu privire la responsabilitatea trupelor române pentru căderea în încercuire a Armatei 6 germane.
image
Sfârșitul tragic al poetului Dimitrie Bolintineanu
Pe 20 august 1872, Dimitrie Bolintineanu, poet, revoluţionar şi om politic, murea într-un ospiciu din Bucureşti, suferind de o afecţiune psihică, dobândită de pe urma mizeriei şi sărăciei.  Viaţa lui Bolintineanu a stat sub semnul cinstei.