Fîntîna de la Universitate şi rîvna gospodărească

Publicat în Dilema Veche nr. 440 din 19-25 iulie 2012
Fîntîna de la Universitate şi rîvna gospodărească jpeg

Bîntuie prin multe dintre primăriile oraşelor din România obsesia oraşului-Barbie. Un oraş disproporţionat (de multe ori chiar ca siluetă şi consistenţă), un oraş livrat la pachet cu o „garderobă“ îngînînd ultima modă, un oraş care mimează bunăstarea cu accesorii din plastic vopsit, un oraş în care murdăria şi ruinele se ascund sub fard gros, un oraş în care a reabilita sau a restaura pare a fi mai complicat şi infinit mai neprofitabil decît a demola, un oraş în care se pot imagina cu uşurinţă autostrăzi suspendate peste străzi cu asfaltul mîncat, rapid inundabile la prima ploaie, un oraş în care se bifează piste pentru biciclete şi rampe pentru persoane cu dizabilităţi fără ca vreunele să fie, de fapt, utilizabile. Un oraş în care tăierea de panglici a devenit preocuparea principală.

O iniţiativă a Primăriei Bucureştilor, declanşată deja de muncitori cu lopeţi şi tîrnăcoape, ar urmări o reamenajare radicală a spaţiului din jurul fîntînii de la Universitate. Poate că era momentul. Îngrămădeala de tarabe şi chioşcuri, un spaţiu urban central dar întotdeauna negociat de un bulevard, o staţie de taxi şi o parcare, nelipsitul miros de urină, vînzătorii ambulanţi amestecaţi cu aurolaci gata oricînd de o baie estivală în bazinul circular din beton, iată tot atîtea motive pentru a aplauda, la o primă vedere, iniţiativa Primăriei... Aflu, însă, cu surprindere că reamenajarea implică şi demolarea fîntînii, respectiv înlocuirea acesteia cu una „săltăreaţă“ de genul celor din pieţele Sibiului şi Braşovului.

Nu s-au găsit însă timp şi disponibilitate pentru organizarea unui concurs de urbanism precum cel care a vizat zona cu statui din faţa Universităţii. Acel moment care părea că promite ieşirea dintr-o păguboasă cutumă a cooptării opţionale a marii mase a specialiştilor, mai ales în cazul unor lucrări cu impact amplu, rămîne fără vreo urmare. În cazul spaţiului din jurul fîntînii, această cooptare pare să fi fost considerată, pentru a cîta oară, un simplu moft. Asta deşi avem de-a face cu un perimetru participînd direct la articularea unui centru de capitală europeană. Avem în aceeaşi măsură de-a face şi cu o veritabilă arhivă urbană a evenimentelor-reper din istoria recentă a României, cu un spaţiu al memoriei colective. Şi tocmai colectivitatea oraşului este ignorată în scenariul amintitei reamenajări...

Concursul de arhitectură/urbanism, respectiv consultarea populaţiei sînt încă suspecte şi greu de digerat pentru majoritatea administraţiilor locale din România. Primăria, acest mecanism care funcţionează cu pîrghii şi motoare „reci“, nu poate încă îngădui alături şi componenta „caldă“, vie – implicarea specialiştilor şi vocea populaţiei. Dacă în cazul amenajării unei staţii de autobuz ori a unei parcări, mecanismul „rece“ funcţionează precis, după norme şi reglementări, în cazul unui loc al memoriei precum spaţiul Pieţei Universităţii, contribuţia „caldă“, vie devine esenţială.

Aşadar, clamata reamenajare se rezumă, de fapt, la un fel de „igienizare“ a locului. Nu ar trebui să ne mirăm prea mult. Primăriile sînt cîştigate în România de peţitori care promit că vor face curăţenie, că vor planta copaci şi vor asfalta, promisiuni rudimentare dar cu priză la votantul turmentat. Sînt promisiuni care nu lasă nici o urmă de îndoială asupra anvergurii reduse a primarului-tip de România – un „gospodar“ care mătură, îngrijeşte florile, pliveşte grădina, repară acoperişul cînd este cazul, văruieşte primăvara şi-şi deszăpezeşte bătătura iarna. Totul se reduce la sine, uneltele pe care le are la îndemînă şi munca fizică.

„Igienizarea“ spaţiului din jurul fîntînii de la Universitate se înscrie în aceeaşi logică a lui „Să facem să fie frumos“! Or, ce valoare estetică poate avea acest banal bazin din beton placat cu travertin? Ce argument poate explica păstrarea sa în forma actuală? Drept urmare, logica gospodărească ne spune să îl înlocuim cu unul mai arătos. Logica gospodărească este plată: spaţiul cuprins între cele două Universităţi, Teatrul Naţional, Hotelul Intercontinental şi Colţea nu are nici un alt sens afară de acela de a exista pur şi simplu. Doar un perimetru care poate fi oricînd şi oricum reamenajat, nivelat, redesenat. Logica gospodărească nu poate vedea şi cea de-a treia dimensiune: profunzimea locului. Aici aflăm, într-o înşiruire care sporeşte chiar acum cu întîmplările şi frămîntările sociale de peste zi, o bună parte dintre momentele esenţiale ale istoriei recente. Această profunzime nu există pur şi simplu. Deşi cu impact puternic cînd este adusă în discuţie, cu certă încărcătură emoţională, profunzimea locului depinde de cuplajul dintre memoria colectivă şi o seamă de „puncte tari“, elemente fizice (încă) existente: Intercontinentalul, treptele Teatrului Naţional, zidul de la Arhitectură, fîntîna şi balconul Universităţii. Deşi aparent haotic, acest spaţiu conţine o seamă de indicii-cheie întru dezvelirea istoriei locului. Este îndeajuns ca unul din cele două elemente ale amintitului cuplu să fie şubrezit pentru ca întregul să devină străveziu. Faptul că decorul urban se schimbă în ritmul vieţii oraşului reprezintă un fapt firesc: Intercontinentalul a fost modernizat iar vechea faţadă – îmbrăcată cu placaj metalic; faţadele Universităţii şi Arhitecturii au fost parţial curăţate şi o arhitectură veche, uitată sub negreala zidurilor, a ieşit la lumină; Teatrul Naţional, acum îmbrăcat în schele, se va prezenta curînd în haine noi (şi totuşi vechi). Nici unul dintre aceste episoade nu a „fracturat“ însă arhiva locului. Dar istoria recentă ne învaţă că „igienizarea“ o poate face...

Acesta a fost cazul zidului de la Arhitectură, curăţat şi vopsit prin 2000 tot la iniţiativa unui edil bîntuit de imaginea unui oraş-Barbie. S-a şters atunci de pe peretele Arhitecturii poate unicul manuscris urban al Revoluţiei, în vreme ce urmele gloanţelor rămase în carnea pietrei au fost chirurgical îndepărtate. Dintre „punctele tari“ ale acestui spaţiu urban mai rămăseseră neatinse balconul şi fîntîna... Undeva mai în margine, aproape de giratoriu – cîteva cruci din piatră, ulterioare evenimentelor din ’89, însă. Acum se pune în discuţie şi existenţa fîntînii...

Faptul că avem o memorie scurtă a propriei istorii poate fi observat cu uşurinţă în spasmele politice ale ultimilor ani. Tocmai din acest motiv ar trebui să protejăm acele repere care ne pot ajuta, într-un moment de răgaz, să ne reamintim. Fîntîna de la Universitate este unul dintre ele. Fîntîna trebuie să rămînă!

În contextul fericit, chiar dacă puţin probabil, al organizării unui concurs de urbanism, fîntîna, balconul de la Universitate şi zidul Arhitecturii ar fi mai mult ca sigur reconfirmate de majoritatea propunerilor drept „puncte fixe ale spaţiului“, imposibil de renegociat ori înlocuit. Un concurs le-ar legitima prezenţa chiar în absenţa unei teme-cadru care să le protejeze de eventuale intervenţii. Un concurs ar putea să rezolve problema întregii zone şi a relaţiilor dintre diferitele sale părţi: spaţiul dintre cele două Universităţi, în repetate rînduri apreciat pentru filmări de epocă, dar nereuşind să devină altceva decît o banală parcare; relaţia cu Bulevardul şi deschiderea către Teatru; legătura cu aripa veche a Universităţii de Arhitectură, excelentă întrupare a neoromânescului de primă generaţie.

Din păcate, însă, acest concurs nu va avea loc. Într-un oraş-Barbie, banala fîntînă de la Universitate nu-şi mai are locul. Vom avea parte, însă, de o igienizare rapidă, eventual la ceas de seară. Vom avea parte de o igienizare care nu va îndepărta doar murdăria de la suprafaţă, ci va altera definitiv pînă şi fibra texturii!

iulie 2012

Horia Dinulescu este arhitect. 

Foto: ro.wikipedia.org

implant dentar 11 jpg
De ce să apelezi la implant dentar Megagen?
Dinții reprezintă o parte foarte importantă a corpului uman. Cu ajutorul acestora se produce masticația.
damian jpg
„În artă, nu ești niciodată singur” – Adrian Damian, omul din spatele SynergyX, instalația interactivă care va surprinde zecile de mii de vizitatori de la RDW 2024
Mărturisește că fuge de definiții și se ferește de etichetări. Totuşi, putem spune despre scenograful Adrian Damian că este unul dintre cei mai talentați artiști din generația lui și că superputerea lui este să transforme spațiile în personaje.
eveniment2 jpg
Sadeck Waff a semnat momentul surpriză din cadrul evenimentului IQOS Together X
Evenimentul aniversar a celebrat spiritul IQOS printr-un festival al simțurilor dedicat comunității. Toate simțurile au fost activate într-o simfonie de mișcări și culori al cărei punct culminant a fost invitatul special al evenimentului.
igiena jpg
Lucruri pe care nu le știai despre istoria igienei și a îngrijirii personale
În multe culturi tradiționale ale lumii, femeile necăsătorite trebuiau să acorde mai multă atenție aspectului și igienei corporale, decât altele.
featured image (4) jpg
Cine a fost Loki în mitologia nordică?
Loki este unul dintre cei mai cunoscuți zei din mitologia nordică. Este considerat un zeu al focului și al magiei și poate lua diverse forme, atât umane cât și animale.
Halate si prosoape de baie jpg
Cadouri pentru evenimente: prosoape de baie și seturi de halate matrimoniale
Odată cu creșterea temperaturilor, tot mai multe evenimente sunt organizate de către persoanele apropiate.
Cum ne pregătim pentru Paște jpg
Cum ne pregătim pentru Paște
Masa de Paște este un moment special în care familia și prietenii se adună pentru a sărbători și a petrece timp împreună.
credite jpg
Ce putem face atunci când avem nevoie de un credit rapid?
Dacă te confrunți cu diferite situații financiare urgente, care nu pot fi amânate, trebuie să știi că sunt mai multe modalități prin care poți lua credite rapide.
Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.

Adevarul.ro

image
Rezultate alegeri locale 2024. Suceava: Tânărul care l-a învins pe Gheorghe Flutur. S-a înscris în PSD din liceu
Un tânăr în vârstă de 33 ani este candidatul care, cu un avans de peste 9.000 voturi, l-a învins în alegerile locale 2024 pe unul dintre cei mai vechi baroni locali, liberalul Gheorghe Flutur, instaurând supremația PSD în Suceava.
image
Calculul brutal al șefului aripii militare a Hamas în privința războiului din Fâșia Gaza, dezvăluit de corespondența sa
Mesajele liderului militar al Hamas Yahya Sinwar arată că rezistența sa, luni de zile, la presiunile în vederea încheierii unui armistițiu de încetare a focului/eliberare a ostaticilor dezvăluie un calcul brutal, acela că mai mult război și mai mulți civili morți lucrează în avantajul său.
image
Cine e Mihai Polițeanu, omul care a plecat din USR din cauza șefilor și a câștigat ca independent primăria unui mare oraș
Mai puțin cunoscut românilor, Mihai Polițeanu este unul dintre ultimele nume care confirmă în politica mioritică. Plecat ca outsider în cursa pentru Primăria Ploiești, Polițeanu a reușit marea surpriză și a cucerit orașul petrolului ca independent.

HIstoria.ro

image
Marcel Pauker, lider al comuniştilor români, anchetat şi împuşcat în URSS
La începutul lui octombrie 1937, Marcel Pauker, lider al comuniştilor români, e chemat la Moscova pentru a răspunde unei anchete a Kominternului.
image
Hanurile de altădată, precursoarele caselor de schimb
Zarafii s-au orientat spre construcțiile ce ofereau cele mai sigure condiții, dar și accesibilitate, adică hanurile, precursoarele hotelurilor, în curțile cărora își puteau desfășura activitatea.
image
De ce au ajuns sovieticii primii la Berlin?
Pe 16 decembrie 1944, în condiții meteo nefavorabile, Wehrmachtul a declanșat o masivă contraofensivă împotriva trupelor americane dispuse în zona Ardenilor din Franța, Belgia și Luxemburg.