Economia de piaţă şi meşteşugul tradiţional

Cătălina TESAR
Publicat în Dilema Veche nr. 159 din 23 Feb 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Îmi amintesc primele tîrguri organizate la Muzeul Ţăranului Român: cîţiva oameni aduşi de prin sate să vîndă aici obiecte făcute de mîna lor, după o pricepere "din bătrîni", bucuroşi că mai au căutare, pe deasupra, novici în ale profitului economic. Negustori ad-hoc pentru tîrgoveţi de Bucureşti, împrăştiaţi care pe unde în spaţiul muzeului, mai toţi vindeau după ţinuta clientului. Mai las eu de la mine, mai pui tu de la tine, şi tîrgul se făcea ca să nu supere pe nimeni. Aşa cum îi stă bine unui iarmaroc, şi cel de la Muzeul Ţăranului era organizat după principiile comerţului neformalizat şi neinstituţionalizat, gîndit ca un loc în care şi preţurile şi relaţiile umane se negociază. Asta într-o perioadă în care în România se făcea trecerea la o economie de piaţă, al cărei cadru legislativ, incoerent şi instabil, visa timid să se "alinieze" la "normele europene". Tîrgul dinaintea integrării La Tîrgul de Sfîntul Nicolae de anul trecut, deci fix cu o lună înainte de integrare, au venit la Muzeul Ţăranului Român 140 de "meşteri" şi 11.000 de vizitatori. Nu ştiu cîtora dintre ei le-a dat mîna să cumpere, dar oferta a fost generoasă: de la obiecte lucrate în lemn, podoabe, ceramică, haine, covoare, pînă la mîncăruri frumos mirositoare şi ademenitoare. Mai toate produsele, expuse pe tarabe, ordonate cu grijă, cu etichetă cu preţ, unele în cutii de carton vărgat în culorile steagului naţional, altele înfăşurate în celofan transparent legat cu fundiţe tricolore, altele, puţine însă, mai modeste în prezentare. Pentru cei care nu au avut bani în preajmă de Sărbători, dar şi-ar fi dorit cîte ceva de prin tîrg, sau cei care s-au gîndit serios să investească în cantităţi mai mari de obiecte "tradiţionale", "meşterii" au venit pregătiţi cu leaflet-uri, flyere şi broşuri de prezentare cu numere de telefon, adrese de site-uri şi de magazine de desfacere. Instituţionalizarea meşteşugurilor Imaginarul comun şi cel al studiilor de specialitate continuă să reprezinte "meşterul popular" drept creator ieşit "din sînul poporului" cu un savoir faire moştenit din generaţie în generaţie prin imitaţie, practicant al unei "arte" inspirate exclusiv din valorile lumii rurale şi recunoscut ca atare, informal, de către comunitate. Ei bine, puţini, aş zice chiar un procent nesemnificativ dintre cei veniţi la tîrg şi pe a căror carte de vizită scria meşter popular/artizan/creator, s-ar fi identificat cu acest portret-robot. Pentru cei mai mulţi dintre ei, intelectuali de sorginte rurală sau urbană, meşteşugurile "tradiţionale" sînt un prilej de afacere. În condiţiile în care legislaţia care "se aliniază la normele UE" încurajează IMM-urile, AF-urile şi mai ştiu eu ce alte forme de organizare aşa-zis civică, care promovează producţia artizanală şi încurajează dezvoltarea prin "meşteşuguri tradiţionale", mulţi cetăţeni cu spirit antreprenorial şi-au deschis un business în domeniu. Am dat la tîrg peste o doamnă din Oltenia care vindea covoare, frumos stivuite şi cu etichete unde puteai citi compoziţia materialului şi preţul pe metru pătrat. Pe cartea dumneai de vizită scria "meşter popular", ceea ce mi-a stîrnit curiozitatea s-o întreb de-s toate lucrate de mîna proprie. Nu, doamna în discuţie era doar capul unui IMM specializat în producţia de covoare olteneşti. În cazul acesta, de ce vă spuneţi "meşter popular"? Răspunsul a venit prompt: "Pentru că eu mă ocup de toate etapele pînă la finalizarea obiectului. Femeile care doar urzesc şi ţes, sînt ţesătoare". Pe scurt, dumneaei se ocupă cu achziţionarea materiei prime, supravegherea procesului de producţie şi, în final, vînzarea obiectelor. Adaptarea la cerinţele pieţei Mulţi "cunoscători" în ale tradiţiei au plecat de la tîrg cu un gust amar şi au dat glas nemulţumirii profunde de a fi găsit aici, în formele sale cele mai exacerbate, o expunere de kitsch-uri şi obiecte "ne-autentice". Surpriza cea mai mare a tîrgului au fost ouăle de Crăciun care puteau fi găsite la tot pasul. Înainte de ele, pe "tradiţionalişti" i-au revoltat ouăle de struţ, despre care cineva care încondeiază ouă ne spunea: "La noi, în Rom

IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.

Adevarul.ro

image
Cum arată Rotunda, locul unde a fost bătaie pe „casele de 250 de euro". Prețul cu care se vând acum imobilele FOTO
Zeci de proprietari ai caselor din satul Rotunda, comuna băcăuană Gura Văii, își reabilitează și modernizează imobilele. Mai mult de jumătate din cele 205 case construite de autorități în 2005, după inundații devastatoare, și abandonate ulterior au fost cumpărate la licitație acum doi ani
image
Unde trăiesc cel mai puțin „dotaţi“ bărbaţi din lume. Locul ocupat de români în topul mondial
Cercetătorii au întocmit o hartă interactivă a statelor unde trăiesc cei mai slab dotați bărbați.
image
Tipul de brânză pe care este bine să-l mănânci înainte de culcare: adormi în timp record
Mâncatul câtorva felii de brânză înainte de culcare vă poate ajuta să adormiți rapid.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.