Economia de piaţă şi meşteşugul tradiţional

Cătălina TESAR
Publicat în Dilema Veche nr. 159 din 23 Feb 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Îmi amintesc primele tîrguri organizate la Muzeul Ţăranului Român: cîţiva oameni aduşi de prin sate să vîndă aici obiecte făcute de mîna lor, după o pricepere "din bătrîni", bucuroşi că mai au căutare, pe deasupra, novici în ale profitului economic. Negustori ad-hoc pentru tîrgoveţi de Bucureşti, împrăştiaţi care pe unde în spaţiul muzeului, mai toţi vindeau după ţinuta clientului. Mai las eu de la mine, mai pui tu de la tine, şi tîrgul se făcea ca să nu supere pe nimeni. Aşa cum îi stă bine unui iarmaroc, şi cel de la Muzeul Ţăranului era organizat după principiile comerţului neformalizat şi neinstituţionalizat, gîndit ca un loc în care şi preţurile şi relaţiile umane se negociază. Asta într-o perioadă în care în România se făcea trecerea la o economie de piaţă, al cărei cadru legislativ, incoerent şi instabil, visa timid să se "alinieze" la "normele europene". Tîrgul dinaintea integrării La Tîrgul de Sfîntul Nicolae de anul trecut, deci fix cu o lună înainte de integrare, au venit la Muzeul Ţăranului Român 140 de "meşteri" şi 11.000 de vizitatori. Nu ştiu cîtora dintre ei le-a dat mîna să cumpere, dar oferta a fost generoasă: de la obiecte lucrate în lemn, podoabe, ceramică, haine, covoare, pînă la mîncăruri frumos mirositoare şi ademenitoare. Mai toate produsele, expuse pe tarabe, ordonate cu grijă, cu etichetă cu preţ, unele în cutii de carton vărgat în culorile steagului naţional, altele înfăşurate în celofan transparent legat cu fundiţe tricolore, altele, puţine însă, mai modeste în prezentare. Pentru cei care nu au avut bani în preajmă de Sărbători, dar şi-ar fi dorit cîte ceva de prin tîrg, sau cei care s-au gîndit serios să investească în cantităţi mai mari de obiecte "tradiţionale", "meşterii" au venit pregătiţi cu leaflet-uri, flyere şi broşuri de prezentare cu numere de telefon, adrese de site-uri şi de magazine de desfacere. Instituţionalizarea meşteşugurilor Imaginarul comun şi cel al studiilor de specialitate continuă să reprezinte "meşterul popular" drept creator ieşit "din sînul poporului" cu un savoir faire moştenit din generaţie în generaţie prin imitaţie, practicant al unei "arte" inspirate exclusiv din valorile lumii rurale şi recunoscut ca atare, informal, de către comunitate. Ei bine, puţini, aş zice chiar un procent nesemnificativ dintre cei veniţi la tîrg şi pe a căror carte de vizită scria meşter popular/artizan/creator, s-ar fi identificat cu acest portret-robot. Pentru cei mai mulţi dintre ei, intelectuali de sorginte rurală sau urbană, meşteşugurile "tradiţionale" sînt un prilej de afacere. În condiţiile în care legislaţia care "se aliniază la normele UE" încurajează IMM-urile, AF-urile şi mai ştiu eu ce alte forme de organizare aşa-zis civică, care promovează producţia artizanală şi încurajează dezvoltarea prin "meşteşuguri tradiţionale", mulţi cetăţeni cu spirit antreprenorial şi-au deschis un business în domeniu. Am dat la tîrg peste o doamnă din Oltenia care vindea covoare, frumos stivuite şi cu etichete unde puteai citi compoziţia materialului şi preţul pe metru pătrat. Pe cartea dumneai de vizită scria "meşter popular", ceea ce mi-a stîrnit curiozitatea s-o întreb de-s toate lucrate de mîna proprie. Nu, doamna în discuţie era doar capul unui IMM specializat în producţia de covoare olteneşti. În cazul acesta, de ce vă spuneţi "meşter popular"? Răspunsul a venit prompt: "Pentru că eu mă ocup de toate etapele pînă la finalizarea obiectului. Femeile care doar urzesc şi ţes, sînt ţesătoare". Pe scurt, dumneaei se ocupă cu achziţionarea materiei prime, supravegherea procesului de producţie şi, în final, vînzarea obiectelor. Adaptarea la cerinţele pieţei Mulţi "cunoscători" în ale tradiţiei au plecat de la tîrg cu un gust amar şi au dat glas nemulţumirii profunde de a fi găsit aici, în formele sale cele mai exacerbate, o expunere de kitsch-uri şi obiecte "ne-autentice". Surpriza cea mai mare a tîrgului au fost ouăle de Crăciun care puteau fi găsite la tot pasul. Înainte de ele, pe "tradiţionalişti" i-au revoltat ouăle de struţ, despre care cineva care încondeiază ouă ne spunea: "La noi, în Rom

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

Adevarul.ro

image
De ce s-a oprit slujba oficiată de ÎPS Teodosie la Ziua Marinei. Explicaţiile Forţelor Navale Române
Statul major al Forţelor Navale a oferit primele explicaţii cu privire la incidentul petrecut în timpul oficierii slujbei religioase de către ÎPS Teodosie.
image
Cherofobia: teama de a fi fericit sau „după bine vine rău“. Cum se manifestă, care sunt semnele
Unele persoane simt aversiune faţă fericire, fără a avea un motiv raţional pentru acest lucru. În termeni de specialitate, această formă de anxietate se numeşte „cherofobie“, iar cei afectaţi fac tot posibilul să evite sentimentul de fericire.
image
Greşeala ce ar putea lăsa nepedepsită o bandă de tâlhari care a terorizat Ploieştiul
Trei hoţi din Prahova care au terorizat ploieştenii în perioada sărbătorilor de iarnă din anul 2020 sunt la un pas să rămână nepedepsiţi din cauza unei greşeli a instanţei.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.