De ce are nevoie de bani cercetarea?
Cercetătorii sînt puţini: atunci cînd au făcut un protest abia au reuşit să umple o stradă. Sînt neimportanţi: chiar dacă i-ai convinge pe toţi din ţară să te voteze, nu ar fi destui ca să te bage în Parlament. Nu atrag atenţia: cîte poveşti despre ei vei găsi în presa română? Nu sînt nici măcar periculoşi: ce faci cu bătrînii şi cu slăbăturile astea? Dacă ar fi fost acolo cîteva mii de mineri, cu răngile pregătite de atac, ar fi meritat să îi iei în seamă, dar aşa...? Unii zic despre ei că ar fi elitele ţării. Care elite? Vai de mama lor, că n-au nici Merţane, nici Gipane... Şi parcă vezi că nici în cluburi nu merg... Cînd le-a fost retezat bugetul, unii au sărit în sus şi au zis că e dramatic, că statul nu îşi respectă promisiunile. Că prin angajament solemn, la Uniunea Europeană, banii publici alocaţi cercetării trebuia să fi ajuns la 1 procent din PIB la anul, în 2010. Ce dacă? Aia e abia la anul, iar pînă la anul mai e. Şi poate amînăm termenul cu încă vreun an-doi. Anul ăsta mai strîngem un pic şurubul, să nu uite de unde au plecat " să îşi aducă aminte şi cum era în anii 1990. Ar trebui să mulţumească " tot se poartă retro. Şi ce mai vrea şi UE? Păi, acum nu or vrea să ne şi ţinem de cuvînt " şi să ne încadrăm şi în timp? Ce, ei cred că e aşa uşor să fim mereu la coadă? Netrebnicii ăştia de cercetători începuseră să scoată capul în lume, încet, începuseră să intre în publicaţiile mari ale planetei. Culmea, anul trecut ajunseseră să aibă la fel de multe articole mari pe cap de cercetători ca ungurii " care or fi ei mai puţini, dar au acelaşi număr de cercetători cu noi. Dacă ar fi ţinut-o aşa, ar fi trebuit să îi bagi şi pe ăştia mai mult în seamă. Ia să terminăm odată! Unii zic că retezarea banilor pentru programele de cercetare deja aprobate ar fi o decizie catastrofală. Că ne-ar întoarce în timp. Că am arunca în aer tot ce s-a făcut pînă acum. Ei, aş. Păi uite şi dumneata pentru ce doreau bani. Astea-s programe? Idei! Păi oamenii cu idei sînt periculoşi. Cine ştie ce le mai trece prin cap? Parteneriate! Ce e aici? Agenţie de matrimoniale? Cum? Parteneriate între instituţii pentru a face cercetare de vîrf? Păi, acum şi-au găsit? Pe criza asta? Cine ştie ce mai descoperă... Capacităţi? Asta ce mai e? Structuri de cercetare de vîrf? Extraordinar... ţara arde şi baba se piaptănă. Ca să nu mai zic că poate fac şi vreo gaură din aia neagră de vine Sfîrşitul Lumii... Resurse umane? Păi, de ce să le dau bani să facă cercetare? Mai bine s-ar băga la vreo firmă privată. Ar lua banul grup, fără să ne bîrîie cu cuvinte grele, precum "cunoaşterea". Să pregătesc tineri români în universităţile mari ale lumii şi să îi aduc îndărăt? Să îi aduc acasă pe unii dintre cei care au plecat mai demult " sau chiar străini care s-ar stabili aici? Culmea " să îi stimulez pe cercetători să aibă curaj, să iasă în prim-planul lumii ştiinţifice internaţionale? Planuri periculoase... Cinci, şase ani au primit din ce în ce mai mulţi bani (şi ei, cercetătorii, cîrcotaşi cum sînt, au comentat că sînt tot "nimic virgulă ceva") " şi pe ce? Că un produs făcut de ei nu am văzut. Bine, mi-au zis mai mulţi că nici un produs nu poate fi lansat atît de rapid " şi că nu e treaba statului să finanţeze doar aşa ceva. Dar nu îi cred " să arate pe ce au luat banii!!! articole ştiinţifice? Ce dacă sînt ajunse în reviste de vîrf? Tot hîrtie e " pe aia s-o mănînce! Cum? Nimeni din lume nu a putut reforma un sistem în cinci, şase ani? Trebuie ani şi ani de zile pentru reaşezarea scării valorilor umane, dar şi a obiectivelor cercetării? Să fie la ei acolo... Se aud din ce în ce mai multe voci cum că, dacă nu se suplimentează urgent banii, majoritatea centrelor de cercetare se vor închide. Iar cei care nu se vor reprofila vor pleca din ţară. Şi că nimeni nu va mai avea încredere în cuvîntul României atunci cînd va veni vorba despre cercetare (şi nu numai). Că vom ajunge un stat furnizor doar de mînă de lucru ieftină, slab educată şi calificată. Că, după ce am intrat în cea mai mare şi puternică piaţă comună a lumii, ne ratăm " singuri " şansa de a exploata cele mai importante materii prime ale zilelor noastre: inteligenţa şi cunoaşterea. Că ne vor trebui decenii " şi bani infinit mai mulţi " pentru ca procesul să fie reluat. Dacă va mai putea fi reluat. Ei, şi? Şi chiar. De ce are nevoie de bani cercetarea? Adrian Stănică este jurnalist de ştiinţă şi cercetător ştiinţific la Institutul Naţional de Geologie şi Geoecologie Marină " GeoEcoMar.
