Criza din cercetare
Pentru România, cercetarea e importantă cînd e vorba de vreun dezastru. Cînd e să fie un cutremur, toată lumea apelează Institutul de Fizică a Pămîntului. Dacă e secetă, politicenii fac vizite la Institutele de Cercetare Agricolă. Dacă sînt inundaţii, Institutul de Meteorologie e în prim-plan. Cînd guvernanţii au de dezvoltat proiecte de evaluare sau de impact, apelează în mod necondiţionat la institute. Însă condiţiile financiare pentru a le menţine sînt ignorate şi, deşi prin statut cercetarea e un "motor al economiei", o "prioritate", obligaţiile asumate politic în campanii electorale s-au uitat destul de repede, au fost trecute la capitolul "…mai vedem". În prezent, în contextul crizei mondiale, cînd statele europene anunţă o creştere substanţială a investiţiilor în domeniul cercetării, în România se decide… reducerea bugetului. Pentru că, nu-i aşa, la fel ca educaţia, domeniu de perspectivă, din care cîştigul nu e imediat, cercetarea mai poate aştepta. Sau poate că nu? Ionel Andrei, directorul de programe în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) declară că în prezent "ne confruntăm cu mai multe probleme. A existat o prevedere legală pentru a creşte investiţia în cercetare, în acord cu reglementările europene, prin care se prevedea alocarea graduală a 1% din PIB. Am pornit de la 0,2%, ajunseserăm la aproximativ 0,7 în 2008, anul acesta ar fi trebuit să atingem 0,86. Realitatea e că, per total, la nivel de sistem, bugetul alocat în 2009 e de 0,27%, reducîndu-se astfel investiţiile la practic 50% faţă de anul trecut. Este recunoscut faptul că mai ales în perioada aceasta bugetul trebuie să fie alocat în funcţie de priorităţi. Noi susţinem însă că domeniul cercetării este o prioritate, potenţialul şi capacitatea fiecărei ţări, vizibilitatea ei pe termen lung fiind direct legate de cît se investeşte în educaţie, cercetare şi inovare". Lipsa de fonduri implică, la prim nivel, reducerea numărului de cercetători şi parteneriatele cu mediul privat. Cît priveşte tinerii, mulţi pleacă în străinătate sau pur şi simplu nu mai sînt tentaţi să intre în domeniu, căutîndu-şi de lucru în alte direcţii. "Azi a dispărut resursa umană pentru domeniul de cercetare în domeniul privat, trebuie recreată dacă dorim să avem un mediu de afaceri propice" " declară Rolanda Predescu, director adjunct ANCS. "Asistăm la un paradox: pe de o parte se investeşte în inovaţie achiziţionîndu-se tehnologie care în multe cazuri e de ultimă oră, însă nu se investeşte în capitalul uman. Nu se poate exista la infinit doar prin investiţia în echipamente. Ceea ce azi e foarte nou mîine devine învechit, deci dacă nu se investeşte şi în oamenii care să ştie să le folosească, este inutil." Reducerea fondurilor nu descurajează numai tinerii, dar şi parteneriatele cu mediul privat. "Companiilor care au început activităţile de cercetare în parteneriat sau prin programul
