Criza din cercetare

Publicat în Dilema Veche nr. 277 din 7 Iun 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pentru România, cercetarea e importantă cînd e vorba de vreun dezastru. Cînd e să fie un cutremur, toată lumea apelează Institutul de Fizică a Pămîntului. Dacă e secetă, politicenii fac vizite la Institutele de Cercetare Agricolă. Dacă sînt inundaţii, Institutul de Meteorologie e în prim-plan. Cînd guvernanţii au de dezvoltat proiecte de evaluare sau de impact, apelează în mod necondiţionat la institute. Însă condiţiile financiare pentru a le menţine sînt ignorate şi, deşi prin statut cercetarea e un "motor al economiei", o "prioritate", obligaţiile asumate politic în campanii electorale s-au uitat destul de repede, au fost trecute la capitolul "…mai vedem". În prezent, în contextul crizei mondiale, cînd statele europene anunţă o creştere substanţială a investiţiilor în domeniul cercetării, în România se decide… reducerea bugetului. Pentru că, nu-i aşa, la fel ca educaţia, domeniu de perspectivă, din care cîştigul nu e imediat, cercetarea mai poate aştepta. Sau poate că nu? Ionel Andrei, directorul de programe în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) declară că în prezent "ne confruntăm cu mai multe probleme. A existat o prevedere legală pentru a creşte investiţia în cercetare, în acord cu reglementările europene, prin care se prevedea alocarea graduală a 1% din PIB. Am pornit de la 0,2%, ajunseserăm la aproximativ 0,7 în 2008, anul acesta ar fi trebuit să atingem 0,86. Realitatea e că, per total, la nivel de sistem, bugetul alocat în 2009 e de 0,27%, reducîndu-se astfel investiţiile la practic 50% faţă de anul trecut. Este recunoscut faptul că mai ales în perioada aceasta bugetul trebuie să fie alocat în funcţie de priorităţi. Noi susţinem însă că domeniul cercetării este o prioritate, potenţialul şi capacitatea fiecărei ţări, vizibilitatea ei pe termen lung fiind direct legate de cît se investeşte în educaţie, cercetare şi inovare". Lipsa de fonduri implică, la prim nivel, reducerea numărului de cercetători şi parteneriatele cu mediul privat. Cît priveşte tinerii, mulţi pleacă în străinătate sau pur şi simplu nu mai sînt tentaţi să intre în domeniu, căutîndu-şi de lucru în alte direcţii. "Azi a dispărut resursa umană pentru domeniul de cercetare în domeniul privat, trebuie recreată dacă dorim să avem un mediu de afaceri propice" " declară Rolanda Predescu, director adjunct ANCS. "Asistăm la un paradox: pe de o parte se investeşte în inovaţie achiziţionîndu-se tehnologie care în multe cazuri e de ultimă oră, însă nu se investeşte în capitalul uman. Nu se poate exista la infinit doar prin investiţia în echipamente. Ceea ce azi e foarte nou mîine devine învechit, deci dacă nu se investeşte şi în oamenii care să ştie să le folosească, este inutil." Reducerea fondurilor nu descurajează numai tinerii, dar şi parteneriatele cu mediul privat. "Companiilor care au început activităţile de cercetare în parteneriat sau prin programul

Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.
Theodor Pallady jpeg
Paradisul învățaților din actuala patrie a deconstrucției
Războiul cultural declanșat în marja postmodernității a exacerbat contrastul ideologic dintre Epoca Luminilor, moștenitoare a Renașterii umaniste, și Evul Mediu obligatoriu „întunecat”.
p 24 I  Morosan jpg
Cu ochii-n 3,14
Fără cîini cu capul scos pe geamurile mașinilor din Florida – asta vrea să obțină o propunere de lege.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Dispariții
Mai toate cărțile de self-help sugerează să te porți cu oamenii ca și cînd i-ai vedea pentru ultima dată.
Zizi și neantul jpeg
Mărțișoare
Originale și înduioșătoare în hidoșenia lor. Ba, de destule ori, chiar în frumusețea lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Fricile mici, „fricuțele”, cum le-ar numi casiera de la supermarket
Am mai spus-o, mă consider un om fricos și îi admir pe cei care în diferite situații, de război, de epidemie de ciumă, de revoltă populară, de activism, dau dovadă de curaj.
E cool să postești jpeg
Micii răsfățați, marii neadaptați?
Copilul nu s-a lăsat înduplecat, continuîndu‑și injuriile și micile violențe, cu o atitudine de zbir, impunîndu-și, în cele din urmă, autoritatea și ronțăind ciocolata.
p 20 R M  Rilke jpg
Despre credință și tandrețe. Pornind de la Rilke
Cum sînt însă cu putință versurile lui Rilke? Cum poate poezia să răstoarne lucrurile?
foto BTC DV bis jpeg
Mihai Șora: o amintire
Nu știu cum îi vor fi recitite cărțile peste ani, dar sînt convins că lecția senectuții sale va rămîne una a înțelepciunii pe care filosofia nu o poate atinge decît în carnea unei vieți.
p 24 G  Stoica jpg
Cu ochii-n 3,14
● Pentru cei cărora nu le plac englezismele, o reclamă a tradus îndemnul „Download your app!” prin „Dă-ți jos aplicația!”. Un îndemn care poate provoca în română mici stînjeneli pudicilor. (S. G.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Se întîmplă duminica
O soluție ar mai putea fi să faci din duminici zile în întregime pentru tine, în care urgențele altora să nu devină importante în orarul tău.
Zizi și neantul jpeg
Cei mai frumoși ghiocei
Pe scurt, erau cei mai frumoși și mai zdraveni ghiocei posibili.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E necesară singurătatea?
Totuși, există mai multe tipuri de singurătăți.
E cool să postești jpeg
Suma fără laude: mai încurajează școala dragul de învățătură?
Facultățile și universitățile au astfel un palmares bogat de absolvenți, indiferent de pregătirea reală a acestora.

Adevarul.ro

image
Șoșoacă propune anexarea unor teritorii din Ucraina. Analist: O propunere aberantă. Teritoriile au fost ocupate de Uniunea Sovietică
Senatoarea Diana Șoșoacă a depus un proiect de lege prin care cere denunțarea unui tratat dintre România și Ucraina, mai exact aceasta cere ca România să anexeze mai multe teritorii ale Ucrainei. Contact de „Adevărul”, politologul Cristian Pîrvulescu descrie propunerea senatoarei drept una aberantă.
image
Cele mai răzbunătoare trei zodii. Nu uită, nu iartă și îți vor plăti pentru tot ce le-ai greșit
Se spune că răzbunarea e cea mai dulce consolare, dar și că iertarea este un cadou pe care ni-l oferim nouă înşine. Nu toată lumea e însă capabilă să ierte și, cel puțin pentru trei zodii, răzbunarea va fi, cel mai adesea, prima opțiune.
image
Un șofer român de TIR a explicat cum a ajuns să câștige 4.200 de euro pe lună VIDEO
Un tânăr român, care lucrează ca șofer de TIR la o firmă de curierat din Germania, a dezvăluit într-un clip video publicat pe TikTok cum a ajuns să încaseze 4.200 de euro pe lună.

HIstoria.ro

image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.
image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.