Înjurături pe Facebook

Publicat în Dilema Veche nr. 578 din 12-18 martie 2015
Dialoguri întrerupte jpeg

Un grup de elevi de liceu din Cluj-Napoca a publicat pe Facebook un set de imagini trucate cu profesorii lor, în care chipurile acestora erau însoţite de comentarii mergînd de la cele mai benigne sau acceptabil ironice şi pînă la unele greu tolerabile, jignitoare, vulgare. Elevii au fost sancţionaţi cu scăderea notei la purtare, sancţiune care se va ridica în cazul în care, pînă la sfîrşitul anului, nu vor mai comite nici o abatere. În comentariile venite din partea unor jurnalişti şi a elevilor înşişi implicaţi în scandal, s-au readus în discuţie teme vechi şi dragi nouă, celor din anii (post?)modernităţii: libertatea de expresie grav afectată, lipsa de profesionalism a dascălilor care nu suportă critici şi taie capul oricărui elev care îndrăzneşte să înfrunte autoritatea, concepţiile învechite ale adulţilor despre fenomenul de comunicare în masă numit Facebook etc. 

Ar fi de spus următoarele lucruri: 

Sancţiunea acordată elevilor nu se referă la faptul că au criticat (pe bună dreptate sau nu) prestaţia profesorilor, ci la felul în care au făcut-o: în imagini vulgare, acide fără umor, de natură să stigmatizeze viitoarea carieră profesională a dascălilor. Căci Facebook-ul nu este masa din sufragerie unde bombănim intim, privat, calitatea şcolii din România. Ci e ditamai poarta deschisă oricui spre univers. Feisbuchişti cu state vechi, liceenii noştri nu vor fi fost atît de naivi încît să creadă că mica lor ispravă va rămîne îngropată între miile de pereţi ai reţelei de socializare. Ba cred că au mizat pe o celebritate spontană, obţinută într-un timp foarte scurt. Şi, probabil, au vrut să tragă un semnal de alarmă, într-un mod neinspirat, asupra neregulilor de la ei din liceu. 

Nu numai imaginea dascălilor aspru criticaţi de elevi este avariată, ci şi cea a liceenilor înşişi: cum Internetul nu uită niciodată, fotografiile măsluite de ei se vor păstra şi în CV-ul lor de pe net, iar potenţialii angajatori vor fi mai sceptici la interviurile de angajare: am văzut şi am auzit nenumărate companii care au sancţionat drastic hîrjoneala sau rîcîiala cu patronatul pe pereţii reţelelor de socializare. 

Elevii sînt la vîrsta la care învaţă ce înseamnă libertatea de exprimare: o libertate care nu constă doar în dreptul de a înjura „duşmanul“ în spaţiul public, ci şi în asumarea responsabilităţii şi a consecinţelor. Şi oricum, una e critica judicioasă şi alta e ocara publică. 

Demersul jurnalistilor prin care îi transformă pe acești elevi în niște martiri ai învățămîntului este, cel puțin, neonest: în fond, n-am văzut nici un ziarist care să caricaturizeze pe pagina lui de facebook vanitățile sau nepriceperile patronului care îi plătește salariul. Și, slavă Domnului, s-ar naște cîteva ziare bune de satiră și umor cu păcatele din jurnalismul românesc. Nu e corect să îți duci propriile bătălii aruncînd în prima linie niște adolescenți.

Nu în ultimul rînd, şcoala şi dascălii ei nu ar trebui să se comporte în faţa unor asemenea incidente ca nişte mimoze deranjate de nişte atingeri, eventual iritante, ale unor adolescenţi mai „imaginativi“: da, profesorii, educaţia, ministerul, inspectoratul, cu toţii sînt înjuraţi mai mult sau mai puţin public, de cînd sînt ele pe pămînt, de şcolari revoltaţi sau de părinţi nemulţumiţi. Facebook-ul este un fenomen care trebuie asimilat de programa de învăţămînt, cu bunele şi relele lui, altfel riscă să devină o falsă oază de libertate şi de comunicare a celor naivi şi neştiutori: trebuie pătruns în cotloanele reţelelor de socializare, trebuie analizat împreună cu tinerii lor utilizatori ce e de folosit şi ce nu, cum să vorbeşti şi ce să expui, ce uşi poţi deschide şi pe care e bine să le laşi închise pentru totdeauna. Dacă adulţii vor crede în continuare că dialogurile încinse pe net îi transformă pe tinerii liceeni în nişte maeştri ai socializării şi că lumea aceasta este o lume în care e mai bine să nu intri, se înşală. Dimpotrivă, cred că etapa asta a tranziţiei reţelelor de socializare dinspre un loc de hîrjoneală publică spre unul al informării raţionale trebuie parcursă umăr la umăr de către adult şi copil. Altfel riscă să rămînă ceea ce este: un loc virtual în care cei mici se simt mai puternici decît sînt cu adevărat, iar adulţii mai neputincioşi decît sînt. 

Maria Iordănescu este psiholog.  

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.
image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.