Înainte de plecarea "definitivă"

Publicat în Dilema Veche nr. 471 din 21-27 februarie 2013
Bucurii uitate jpeg

În sfîrşit, dinspre presa noastră cea de toate zilele, uneori irespirabilă şi ilizibilă, vin şi două veşti bune: 1. o emisiune care a trecut de mult de limita bunului-simţ, a deontologiei jurnalistice sau a decenţei, a „reuşit“, în sfîrşit, să transforme bombănelile private ale telespectatorilor dezgustaţi, într-un protest semnificativ, răspîndit pe forumuri sau pe site-uri cu petiţii. Sute de telespectatori au cerut CNA-ului să interzică televiziunilor să mai producă astfel de emisiuni în care vulgaritatea, josnicia şi promiscuitatea adună rating din oripilarea privitorilor. Aceiaşi telespectatori au făcut publică lista firmelor care cumpără timp de publicitate în cadrul acestor emisiuni, cerîndu-le să nu mai fie complice la răspîndirea mizeriei pe ecranele televizoarelor. 2. Un (destul de) cunoscut comentator politic a fost sancţionat de justiţia română (dar şi de CEDO) pentru calomnierea unui înalt demnitar român. De ani buni – sau, mai degrabă, răi –, la televiziunile din România, oameni importanţi ai scenei noastre politice sau culturale sînt înjuraţi ca la uşa cortului, sînt acuzaţi de fapte inimaginabile şi incredibile, fără nici o dovadă a vinovăţiei lor, sînt terfeliţi în aşa-zise talk-show-uri, care cultivă îndoiala murdară, insinuarea vindicativă, întrebarea tendenţioasă.

Nu e rău. În sfîrşit, se reacţionează. În sfîrşit, unii dintre noi, cei sastisiţi de ororile difuzate în prime time, cei care mîrîim doar, prin articole sau pe forumuri, împotriva nedreptăţii care se lăbărţează zilnic în casele noastre prin micul ecran, noi, cei care nu umflăm ratingurile, începem să ieşim din amorţeală şi să protestăm. Pasul de la boscorodeală la protest e unul semnificativ.

Şi, în sfîrşit, justiţia din România (ca şi cea europeană) atrage atenţia că nu poţi spune la infinit măgării, grozăvii, calomnii despre o persoană publică, fără să fii sancţionat. Că în fişa postului unui demnitar intră, desigur, rezistenţa la critică, suspiciune, analiză, verificare, dar nu şi un stomac de fier care să absoarbă toate dejecţiile răspîndite de adversarii politici.

Pentru un tînăr îngrozit de perspectivele pe care ţara natală i le poate oferi, pentru un tînăr pregătit să emigreze ca să se poată bucura echitabil şi tihnit de eforturile sale, poate părea prea puţin. Şi chiar este: într-o mare sordidă de ignoranţă, vulgaritate şi nedreptate, micile proteste şi victorii în justiţie par o bălăceală copilărească la mal. Cu toate astea, exact în aceste momente, în care pîlpîie ceva optimism, în care se arată semne firave ale normalităţii, îmi vine să-l rog pe tînărul licean sau student ca, înainte să plece din ţară, cu toate argumentele de partea lui, să mai rămînă un pic: preţ de un protest împotriva grobianismului, preţ de o seară petrecută cu prietenii, în care să se întrebe ce s-ar putea schimba, preţ de o lună petrecută într-o instituţie culturală sau de învăţămînt, în care să îşi exprime nedumeririle sau mirările, preţ de o iniţiativă curajoasă într-un ONG sau un partid frecventabil. L-aş mai ruga să rămînă atîta timp cît lehamitea maturilor îi va provoca revoltă, cît dezordinea noastră publică sau privată îl va incita la ordine şi rezonabilitate, cît iritarea noastră stridentă şi păguboasă îl va determina să aprecieze regula, întrebarea, reflecţia. Şi abia cînd simte că va fi învins de lehamite, dezordine sau iritare – să plece.

Cu alte cuvinte, îl rog să-şi negocieze la sînge, cu ţara natală, emigrarea.

Maria Iordănescu este psiholog.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Fost membru CNA, atac la adresa unui concurent de la Românii au talent. Ce răspunde mama băiețelului luat în vizor
Mama lui Rareș Prisacariu, băiețelul care a primit Golden Buzz-ul la emisiunea Românii au talent a răspuns la reacția dură pe care Radu Herjeu, fost membru CNA, a avut-o după emisiune.
image
Clujul depășește la PIB orașe similare din Estul Europei. „Percepția e una, realitatea e alta”
Zona Metropolitană Cluj a depășit, în ceea ce privește Produsul Intern Brut, zone metropolitane din jurul altor orașe similare din țări estice. Economistul Radu Nechita explică de ce clujenilor nu li se pare că ar trăi mai bine.
image
Marius Manole, în șoc hipotermic pe scenă!
„Ce avem noi aici?”, o piesă de teatru scrisă și regizată de Lia Bugnar, jucată de Carmen Tănase, Maria Obretin și Marius Manole, a fost un succes deplin la Birmingham, unde spectatorii nici măcar n-au observat că Marius Manole a intrat șoc hipotermic.

HIstoria.ro

image
Caragiale: un client râvnit, dar un cârciumar prost VIDEO
Caragiale: un client râvnit, un cârciumar prost
image
Anul 1942, un moment greu pentru Aeronautica Regală Română
Anul 1942 a însemnat pentru Aeronautica Regală Română, ca de altfel pentru toate forțele Armatei române aflate în zona de operațiuni, un moment deosebit de dificil.
image
Moștenirea fabuloasă a lui Heinrich Schliemann, descoperitorul Troiei
Când, în 1891, i s-a citit testamentul, s-a dovedit că Heinrich Schliemann lăsase în urmă o moștenire (apropo de lichidități, judecând după valoarea de azi) de aproximativ 100 de milioane de euro.