În 2017

Publicat în Dilema Veche nr. 672 din 5-11 ianuarie 2017
Invizibilii jpeg

O să fiu mai harnică, mai directă, mai modestă și mai puțin concentrată pe mine însămi. O să încerc să mă rup un pic de rutina zilnică și o să citesc mai mult. O să-mi fac rezerve mari de răbdare, un coș de răbdare, un geamantan de răbdare, un cufăr din care să scot hălci de răbdare și să le trîntesc pe masă: poftim. O să am răbdare cu cei din jurul meu și cu mine. Cu părinții mei care îmbătrînesc și nu mai țin pasul cu lumea asta. O să am răbdare la metrou atunci cînd cineva blochează scara pe partea stîngă, iar eu mă înfurii, deși n-ar trebui să mă grăbesc nicăieri. O să am răbdare să-i ascult pînă la capăt pe cei din jurul meu care au o poveste de spus. Povestea lor, ca și a mea, de altfel, e mică, banală, plicticoasă și foarte personală, dar ea trebuie spusă, iar eu o voi asculta cu răbdare. O să ascult fără un cuvînt cum ai fost la magazin, iar acolo o doamnă foarte în vîrstă și-a cumpărat vreo douăzeci de Fibrobaruri – batoanele alea pentru dietă –, iar tu nu înțelegeai de ce atîtea și poate doamna nu avea cum să-și ia altceva, sau poate nu erau pentru ea. Tu povestești, eu ascult, nu are importanță, ce povestești tu e centrul pămîntului acum, iar eu am răbdare. Pot să te ascult și povestind cum ai fost la Fisc și ai stat la coadă sau cum ai fost la medic și cum te-ai rușinat cînd te-a chemat ăla peste rînd în cabinet, de s-a uitat toată coada la tine. O să ascult tot.

Răbdarea mea o să facă înconjurul lumii de trei ori și o să se oprească fix în fața Florichii care face curat la noi pe stradă și are atîtea istorii stropșite spuse printre cei doi bieți dinți rămași, că răbdarea mea o să bată a nerăbdare din picior pentru că nu pricepe mai nimic din ce povestește tanti. Dar o să stau în fața ei și o să înțeleg că-mi spune cine s-a mutat în curtea vecină și cîți copii are. Și că e important.

Anul ăsta o să fiu mai modestă. O să caut a înțelege mai bine că lumea n-are cum să se învîrtă în jurul nevoilor mele – ni se tot spune chestia asta de cînd sîntem mici și încă n-am găsit pe cineva pe deplin vindecat de această iluzie. O să încep a accepta că îmbătrînesc, că lumea se mișcă mai repede și mai altfel decît știam pînă acum o oră, că în fiecare secundă se naște un copil cu care n-o să am absolut nimic de discutat peste vreo douăzeci de ani, sau poate că o să am, dar cu multă bunăvoință din partea lui. O să las vanitatea la o parte cu gîndul că așa, poate, voi găsi un alt soi de grație lumească.

O să citesc cap-coadă articolele de 25 de pagini din The New Yorker care chiar mă interesează, dar pe care le părăsesc sistematic ca să vorbesc la telefon, să văd ce e cu o oarecare notificare de pe Facebook sau să mă duc și să stau în prostrație, indecisă, în fața frigiderului deschis. Da, și o să mănînc mai puțin. O să-l omor încet și sigur pe Haplea neisprăvit care zace în mine, pe mîncăciosul care e în stare să dea gata o putină de brînză și un stand întreg de chips-uri în timp ce stă la televizior. Și o să mă uit mai puțin la televizor. O să las naibii documentarele cu vidre care-și sparg nuci sau, habar n-am, scoici pe burtă, la care mă uit în timp ce mă gîndesc la altceva, o să las naibii horror-urile de duzină la care mă sperii sistematic, deși toate respectă pînă la micron rețeta clasică – un grup de persoane într-o casă părăsită, cineva coboară într-o pivniță și bam! altcineva face o glumă proastă ca să-l sperie, dar peste trei minute același personaj moare în chinuri groaznice, sfîșiat de cine știe ce creatură de coșmar.

O să fiu un pic mai prezentă în lumea asta și un pic mai absentă din fanteziile inutile care-mi șuieră necontenit în cap. În loc de privirea mioapă și goală de pe stradă o să mă uit mai bine în ochii dumneavoastră și ai mei. O să-mi asum neplăcerea unor adevăruri spuse franc în loc să mă fac că nu aud sau că nu înțeleg. O să beau mai multă apă, mai puțin vin roșu și o să iau vitamine. O să termin Infinite Jest al lui Wallace.

Dar, mai presus de toate, o să uit tot ce mi-am propus, în momentul în care închid pagina asta. 

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-șef la știri, radio Kiss FM și Magic FM.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Inima rezistă mai mult
Am petrecut mult timp căutînd sfaturi de domesticire a procrastinării.
image png
Lecția portugheză SAAL
Inovațiile metodologice ale SAAL, cum ar fi implicarea arhitecților în dezvoltarea comunitară
Zizi și neantul jpeg
Masa cea lungă
Pentru că viitorul era incert sau, dimpotrivă, înfiorător de cert în stagnarea lui.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Schimb de mame sau despre cum arată România
Trăim în continuare într-o țară foarte săracă
E cool să postești jpeg
Mai avem nevoie de profesori?
Este trecut cu vederea, în mod grosolan, faptul că această grevă a profesorilor, pentru drepturile salariale, este făcută tocmai în interesul copiilor.
Theodor Pallady jpeg
Cine este Hieronymus Bosch?
Hieronymus Bosch va rămîne atîrnat în muzeele altora, în vreme ce detectivii romanelor noastre polițiste vor purta neverosimile patronime neaoșe...
p 20 Gianfranco Ravasi WC jpg
O biografie în cruce
„Biografia lui Iisus” ţine mai ales seama de expresivitatea internă a Evangheliilor.
p 24 A  Manolescu jpg
Cu ochii-n 3,14
De fiecare dată cînd văd cîte un om pe stradă cu Dilema veche în mînă mă bucur de parcă m-aș întîlni cu un cunoscut. Încă nu-i salut, dar le zîmbesc. (A. M. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Colecționarii de momente
Adun într-un colț de memorie momente aparent obișnuite, care mie îmi spun o poveste.
Zizi și neantul jpeg
Vechi obiceiuri (ne)sănătoase
Diferența dintre ea și Emma Bovary era că Tincuța știa, exact, granițele dintre lumea visării și cea a vieții de toate zilele.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Doar o plimbare prin cartier
De vreo două luni încoace, mi-am făcut un obicei – indiferent de vreme, în fiecare dimineață pe la ora 9, ies la o plimbare prin cartier.
E cool să postești jpeg
Sfîntul Grobian al politicienilor
Însă, dacă erodează încrederea cetățenilor, politicienii sînt ei înșiși cei care vor cădea în această groapă.
p 20 Carol cel Mare WC jpg
Creștinismul carolingian, între cultură și politică
Ei au introdus astfel o concepţie despre rolul religios al suveranului, care nu a încetat să fie revendicată mai tîrziu.
foto BTC DV bis jpeg
Credința ca experiență
E un mister al libertății, căci fiecare în conștiință poate spune de ce deschide sau de ce nu.
p 22 WC jpg
Pascalia, piatră de poticnire?
Tema este delicată și necesită explicații extinse pentru a înțelege cîștigurile, pierderile și riscurile unui demers de schimbare a Pascaliei.
p 24 I  Morosan jpg
Cu ochii-n 3,14
Habar n-am dacă așa ceva poate fi socotit un experiment reușit sau nu.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Schimbări și obișnuințe
Dacă nu ieși din casă nu se întîmplă nimic nou.
Zizi și neantul jpeg
Familie și mese
Am crescut, prin anii 1970, cu o definiție mai curînd Disney a familiei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Copilul care recită poezia
Bine că măcar poeziile de slavă și preamărire au dispărut, însă nu se știe pînă cînd.
p 20 Kemal Kili‡daroglu WC jpeg
Pluralism religios: democratul turc şi monarhul englez
În Europa larg secularizată, monarhul englez a celebrat Polul divin şi universalitatea iradierii lui.
Theodor Pallady jpeg
Populus Dei
„Mediile bisericești înalte" au văzut în simpla adunare a laicatului un soi de reformă protestantă!
P2000594 1 jpg
Mai, RDW și București
RDW reușește, în fiecare an, să aducă în lumina reflectoarelor un număr impresionant de artiști, designeri și arhitecți
E cool să postești jpeg
Ne pierdem copiii?
„Noi, adulții, sîntem cei care dăm exemplu copiilor, iar azi acest exemplu e cel mai rău imaginabil cu putință.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
● Urmăriți derularea scandalului „The Romanian deal” în care e implicat fiul (cam pușlama, după părerea mea) președintelui Biden. Vor ieși la iveală lucruri incredibile! (S. V.)

Adevarul.ro

image
Panourile solare, un dezastru ecologic care așteaptă să se întâmple? Ce spun experții
În timp ce sunt promovate în întreaga lume ca o armă crucială de reducere a emisiilor de carbon, panourile solare pot provoca un dezastru ecologic după 25-30 de ani, cât este durata lor de viață.
image
Cauzele cutremurelor din vestul României. INFP: „Asta pune o presiune enormă”
Cutremurul din Arad s-a simțit în Ungaria, Croația și Serbia. Seismologii explică ce cauze produc cutremurele din zona de vest a țării.
image
Cum a murit de fapt regele Decebal. Principalele ipoteze privind sfârșitul regelui dac
Decebal, regele dacilor, a murit în anul 106 d Hr, în urma înfrângerii în fața legiunilor romane, după două războaie epuizante. Deși, aparent, modul în care regele dac a murit este bine cunoscut, există mai multe ipoteze privind sfârșitul acestuia.

HIstoria.ro

image
Cine au fost cele trei soții ale lui Ștefan cel Mare? Familia și copiii domnului Moldovei
Ștefan cel Mare al Moldovei a fost căsătorit de trei ori, de fiecare dată luându-și de soţie o reprezentantă a unei mari familii aristocrate, de confesiune ortodoxă. Mai întâi, Ștefan s-a căsătorit, în vara anului 1463, într-un context în care plănuia organizarea unei cruciade ortodoxe împotriva Imperiului Otoman, cu Evdochia, care descindea după tată din neamul marilor duci ai Lituaniei. Tatăl ei, Alexandru al Kievului, era văr primar cu Cazimir al IV- lea, regele Poloniei și marele duce al Lit
image
Drumul României către Tratatul de la Trianon
Nimeni nu s-ar fi putut gândi la începutul anului 1918 la o schimbare totală în doar câteva luni a condițiilor dramatice în care se găsea România.
image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.